Soldul depozitelor atrase de bănci de la companii, ecoÂnoÂmisiri în lei, dar ÅŸi în valută, afiÅŸau o valoare de 106,7 miliÂarÂde de lei (echivalentul a 24 mld. euro) la finele lunii decembrie din 2015, în creÅŸtere cu aproximativ 14% faţă de aceeaÅŸi perioadă a anului preceÂdent. Astfel, companiile au depozitat într-un singur an aproximativ 13 mld. lei la bănci. Spre comparaÅ£ie, ritmul de creÅŸtere al economisirilor plasate de populaÅ£ie a fost mai lent, de 6%, la 147 mld. lei, potrivit datelor BNR.
Evoluţia depozitelor companiilor este una surprinzătoare având în vedere creşterea economică înregistrată de România în ultima perioadă de timp (3,7% în 2015, practic al treilea an consecutiv în care economia creşte peste 3%). Totodată, acest avans este cel mai mare înregistrat de la criza din 2008 încoace.
Astfel, chiar dacă premisele econoÂmice sunt bune (optimiÅŸtii văd o creÅŸÂtere a economiei de 4-5% anul acesta), companiile tot sunt reticente să-ÅŸi plaseze banii în investiÅ£ii ÅŸi în infrastrucÂtură, proiecte de care economia locală ar avea drastic nevoie, ÅŸi aleg în schimb să-ÅŸi depoziteze resursele la bănci la dobânzi chiar sub pragul de 1% pe an.
De exemplu, pe segmentul depoÂzitelor noi în lei constitute de companii, băncile afiÅŸau o bonificaÅ£ie medie de doar 0,6% la finele lunii decembrie, la jumătate faţă de aceeaÅŸi lună din 2014.
Pe segmentul euro, bonificaÅ£iile plăÂtite de bănci pentru depozitele comÂpaÂniilor mai au un pas ÅŸi ajung în teÂritoriu negativ. La finele lunii decembrie 2015, dobânda medie plătită de banÂcheri pentru resursele de la bănci era de 0,27% pe an, minimul istoric, faţă de 0,7% pe an în aceeaÅŸi lună din anul precedent. ÃŽnsă guvernatorul BNR Mugur Isărescu a dat asigurări la începutul acestei luni că instituÅ£ia pe care o conduce va lupta cu toate mecanismele necesare ca România să nu experimenteze dobânzi negative. ÃŽnsă deocamdată câştigul obÅ£inut de la un depozit este practic nesemnificativ.
Dobânzile au scăzut în ultimul an în mare parte ca un efect advers la programul de relaxare monetară derulat de BNR. Banca NaÅ£ională a redus dobânda-cheie la minimul istoric de 1,75% în mai 2015, pe care a păstrat-o până în prezent, cu scopul de a stimula creditarea în lei. Dar bancherii au reacÂÅ£ioÂnat ÅŸi au tăiat ÅŸi bonificaÅ£iile plătite la deÂpozite, însă într-un ritm mult mai acÂceÂÂlerat decât au redus costul creditelor.
Depozitele în lei constituite de comÂpanii afiÅŸau la finele anului 2015 un sold de aproape 80 mld. lei, în creÅŸtere cu 14% faţă de aceeaÅŸi perioadă din anul preÂÂcedent, în timp ce avansul pe segÂmenÂtul valută a fost de 6%, la 27 mld. lei.
Pe partea de retail, creditarea în lei pentru persoane fizice a avansat în decemÂbrie cu o treime faţă de aceeaÅŸi lună din 2014, la aproximativ 110 mld. lei. ÃŽnsă este posibil ca o parte din aceÅŸti bani să provină ÅŸi din conversia împrumuturilor din altă monedă în lei. Chiar ÅŸi în aceste condiÅ£ii, pe agendele unor analiÅŸti tot a apărut termenul de „supraîncălzire“ a creditării. ÃŽnsă BNR spune că nu este îngrijorată de avansul creditării în lei ÅŸi că nu a tras un semnal de alarmă cu privire la acest lucru. Deocamdată.