Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la evenimentul EY: Când intră în recesiune, economiile dezvoltate au căderi mai mici, pentru că pot creşte cheltuielile din rezervele acumulate în perioadele de creştere

11 oct 2017 Ziarul Financiar

♦ Economia României s-a schimbat enorm în ultimii 27 de ani, s-au făcut multe reforme şi viaţa noastră s-a îmbunătăţit atât economic, cât şi democratic. Multe dintre aceste rezultate bune au fost catalizate de aspiraţiile noastre de a deveni membri NATO şi UE

♦ Sper că multe alte progrese necesare vor fi făcute cu continuitate pentru a deveni membri ai zonei euro

♦ În 1991 PIB per capita al României faţă de media EU 15 în termenii puterii de cumpărare se situa la 26% din media EU 15, în Bulgaria la 29%, în Polonia la 32%, iar în Ungaria la 44%. În 2016 aceleaşi date arătau că România este la o medie de 54%, Bulgaria la 44%, Ungaria la 63% şi Polonia la 64%. Aceste date arată că am progresat, dar suntem în continuare pe penultimul loc în UE

♦  Una dintre problemele noastre este că nu am reuşit să înţelegem la nivel de societate, şi mai ales la nivelul elitelor, cât de nocive sunt politicile economice prociclice

♦ Nu există substitut la politicile economice fundamental corecte, iar acestea nu sunt prociclice, ci anticiclice.

♦ Când intră în recesiune, economiile dezvoltate au căderi mai mici, pentru că pot creşte cheltuielile din rezervele acumulate în perioadele de creştere

♦ Stimularea consumului în perioade în care acesta creşte şi fără ajutorul politicilor macroeconomice nu ajută la recuperarea decalajelor (exemplul României, n. r.)

♦ Ca să creştem mai repede trebuie să mărim potenţialul nostru de creştere, respectiv potenţialul factorilor de producţie

♦ Noi avem probleme atât cu factorul capital, cât şi cu factorul forţă de muncă

♦ Starea precară a infrastructurii, lipsa autostrăzilor creează capitalului autohton şi străin probleme extraordinar de mari. Aici este o problemă de investiţii publice care au fost întotdeauna tăiate în perioade de recesiune, dar deseori şi în faza expansionistă

♦ Fără infrastructură, provinciile noastre istorice riscă să vadă discrepanţe crescute în viitor

♦ Avem nevoie de autostradă care să treacă Munţii Carpaţi, dar nu numai de la nord la sud - Piteşti Sibiu, ci şi de la est la vest - de la Iaşi la Târgu-Mureş

♦ Avem o rată de activitate mică, cam 66% faţă de o medie a UE de 73%, ceea ce ne dă impresia că avem resurse de forţă de muncă disponibile pentru a mări potenţialul de producţie. Dar asta nu este chiar realitatea

♦ Lipseşte infrastructura care să ne permită o mobilizare a resurselor disponibile: există insule de şomaj ridicat cum ar fi în Vaslui, Botoşani, Mehedinţi, dar din cauza lipsei infra­structurii nu apar stimulente pentru investiţii private în regiunile respective

♦ Există o decuplare în creştere între calificările disponibile şi calificările forţei de muncă pe care le solicită piaţa muncii. Cererea pentru calificări înalte este în creştere în România, dar oferta a rămas mult în urmă

♦ 21% din tinerii români între 15 şi 21 de ani nu urmează vreo formă de învăţământ, dar nici nu lucrează. În UE, media acestui indicator este de numai 14%.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.10.2017

 
Cuvinte cheie:
romania
, capital
, optiune
, intrebari
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide