BCE este ultima dintre marile bănci centrale ale lumii care nu a apelat la un program de printare de bani pentru achiziţii de active, iar corul vocilor care cer ca banca centrală a zonei euro să intervină în acest sens devine tot mai gălăgios pe măsură ce problemele economiei zonei euro se acumulează. UE s-a apropiat şi mai mult de deflaţie - un fenomen care, după cum o arată o experienţă de 20 de ani a Japoniei, poate paraliza o economie - în decembrie, când preţurile de consum au scăzut pentru prima dată din 1997. BCE a anunţat că îşi va reevalua în curând opţiunile. Printarea de bani pentru achiziţii masive de active (quantitative easing) a făcut ca economia americană, cea mai mare din lume, să îşi revină mai devreme din criză decât alte economii dezvoltate.
În Grecia, epicentrul crizei datoriilor din zona euro, partidul radical de stânga Syriza, condus de Alexis Tsipras, conduce în sondaje cu cel puţin trei puncte procentuale în faţa partidului premierului Antonis Samaras.
Liderii europeni, precum cei din Germania, au lăsat electoratului elen să înţeleagă că alegerile sunt un referendum pentru rămânerea Greciei în zona euro. Syriza promovează un program antiausteritate şi a promis că dacă va ajunge la putere, va scoate ţara din acordul de bailout internaţional care a restructurat economia elenă.
Victoria radicalilor va avea ecouri peste tot în Europa. Ea va reactiva teama că zona euro se va destrăma, îi va pune pe creditorii internaţionali, va pune Comisia Europeană şi BCE şi pe politicienii ţărilor puternice din zona euro în situaţia de a ajunge la compromis cu un lider care se împotriveşte politicilor lor tradiţionale şi va impulsiona partidele antiausteritate, ale căror puteri sunt deja în creştere, din alte ţări europene.
