Discutam cu clientii loiali modalitati de sprijin, presandu-i in acelasi timp sa profite de aceasta perioada de criza si sa se restructureze pentru a-si corecta modelele de business, afirma Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Administratie al UniCredit Tiriac Bank, unul din primii zece jucatori de pe piata.
"Am incredere ca sectorul privat va folosi criza pentru restructurare, iar sistemul bancar va juca rolul de pivot in acest proces, aplicand corectii atat in interior, cat si in afara prin presiuni asupra clientilor."
Bancherul afirma ca un client care are dificultati trebuie sa vina din timp la banca si sa demonstreze in mod obiectiv ca are probleme pentru a obtine renegocierea conditiilor de finantare. El avertizeaza ca intarzierile la plata ratelor raman in istoricul relatiei cu banca, afectand sansele unui client de a mai obtine credit in viitor, fiind incadrat in categoria "rau-platnicilor". "Ar trebui sa se gandeasca de doua ori inainte de a hotari ca nu platesc."
Pascariu sustine ca exista "o confuzie majora" atunci cand se face paralelismul intre dobanzile la credite in euro de pe piata interna si ratele internationale de referinta la euro. "Sunt uitate complet costurile de refinantare si faptul ca Romania nu este in zona euro, ci este o tara pentru care se percepe marja de risc mare. Chiar si in zona euro in tari ca Germania sau Italia dobanzile la creditele ipotecare au scazut doar cu un punct, nu cu trei cat a coborat dobanda de referinta pentru ca profilul de risc al clientilor s-a inrautatit."
In acelasi timp, el afirma ca in prezent este dificil ca bancile sa reduca dobanzile la depozite, avand in vedere ca trebuie sa echilibreze imputinarea resurselor externe.
"Pana revenim la normal si ne echilibram cat de cat fata de raportul credite/depozite de peste 135% la care ajunsese piata, nu avem cum sa diminuam dobanzile la depozite pentru ca altfel cum am mai atrage resurse. S-ar putea crede ca bancherii sunt masochisti de platesc dobanzi la lei si de peste 20% la depozite cand dobanda de politica monetara a BNR e la 10%, iar Lombardul la 14%, dar problema este ca lichiditatea pe piata nu este fluida, iar pe titlurile de stat ne batem si cu fondurile de pensii si companiile de asigurari. Din cauza disponibilitatilor reduse ajungem practic sa mutam niste depozite de la o banca la alta in functie de dobanda oferita, ceea ce constituie un joc periculos."
Referindu-se la rolul bancilor in crearea decalajului dintre credite si depozite, Pascariu considera ca "singura greseala majora" a fost acordarea de credite de nevoi personale in valuta fara garantii pe termene medii si lungi. Pe portofoliul de ipotecare el nu vede riscuri mari, sustinand ca bancile au fost conservatoare in evaluarea activelor, au cerut avansuri consistente, iar raportul dintre valoarea colateralului si cea a imprumuturilor este acceptabila in pofida scaderii preturilor pe piata imobiliara.
In acelasi timp, Pascariu anticipeaza ca in urmatorii doi ani nu vor fi incepute proiecte rezidentiale noi din cauza crizei, ceea ce va mentine deficitul de oferta si va face ca pe termen mediu sa apara o revenire a preturilor si o noua "bula". "Exista un prag de 700-800 de euro pe metru patrat reprezentand pretul de constructie plus terenul sub care nu cred ca se poate cobori", spune Pascariu, care are investitii personale pe piata imobiliara.
Bancherul sustine ca este falsa retorica potrivit careia "bancile nu au bani sa dea credite". El afirma ca bancile mari au fonduri disponibile, dar scaderea creditarii este provocata in mare parte de scaderea cererii, inclusiv sub efectul intrarii pe un palier emotional al crizei.
"Pe sectorul corporate cererea de credite a scazut cu 50-60% fata de anul trecut, iar la retail cu 80-90%", estimeaza Pascariu. Cauzele? "Au crescut dobanzile, leul s-a depreciat, valoarea colateralului a scazut. Sunt conditii obiective care ii fac sa se retina. Companiile amana investitiile, iar pentru ca le scad vanzarile scade si cererea pentru capital de lucru. In acelasi timp, la retail scade cererea solvabila."
Pe de alta parte, el afirma ca relansarea ciclului de creditare nu poate veni doar de la banci, aratandu-se in acelasi timp convins ca acestea nu vor cere niciun ban statului.
"Ma astept ca autoritatile sa ajunga sa formuleze un pachet de masuri coerente anticriza pentru a reda increderea pe piata. Aici vad si utilitatea unui acord cu FMI pentru ca istoria ultimilor 20 de ani arata ca guvernele Romaniei nu au fost in masura sa faca reforma fara presiuni externe, fie de la Fond, fie de la UE." El nu crede ca FMI va veni cu conditii care sa accentueze recesiunea, ci va stimula Guvernul sa nu iroseasca ocazia de a face curatenie in sectorul public.
Pascariu crede ca discutiile prelungite despre finantarea externa au facut mai mult rau, avand in vedere ca exista o componenta psihologica in evolutia cursului de schimb valutar al leului. "BNR face ce poate in privinta cursului pentru ca nu are un partener viabil si credibil in Guvern si ca atare a ramas in expectativa neavand curaj sa ia masuri."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
