ING Bank are în prezent peste 1.000 de clienţi de privatebanking care au în medie active financiare de aproximativ 400.000de euro, afirmă Maria Cristina Matei, director general adjunctresponsabil cu divizia de retail.
Rezultă un total al activelor în administrare de peste 400 demilioane de euro. Olandezii de la ING au fost primii care au aduspe piaţa locală servicii de private banking pentru clienţii cuaveri mari, în 2001. Matei spune că peste 90% din clientelă provinedin Bucureşti, aceasta fiind de altfel principala piaţă vizată deprivate bankers.
"Există însă o tendinţă de creştere a ponderii clienţilor din ţară,inclusiv ca urmare a focusării activităţii noastre din ultimul anpe această zonă." ING are o echipă de 8 bancheri implicaţi directîn vânzarea produselor destinate clienţilor de top.
Piaţa serviciilor de private banking este foarte puţintransparentă, băncile care au cote de piaţă relevante pe acestsegment ferindu-se să divulge informaţii. De asemenea, diferă dela o bancă la alta pragul minim de active lichide începând de lacare un client este încadrat în clasa de top.
În general, "adevăratul" segment de private banking începe dupăstandardele locale de la 100.000 de euro, însă pe pieţele din Vesteste situat chiar mai sus.
În primăvară, italienii de la UniCredit au ridicat acest prag la200.000 de euro, raportând un portofoliu de circa 800 de clienţicare se încadrează în acest barem. Potrivit celor mai recente datepublicate de Fondul de Garantare a Depozitelor, în evidenţelebăncilor figurează peste 12.000 de români cu depozite de peste100.000 de euro echivalent.
Maria Cristina Matei, care supervizează şi zona de private bankingla ING, spune că oferta de produse a băncii încă nu este completă,urmând a fi adăugate şi altele.
Ea remarcă o înclinaţie a acestui tip de clienţi sprediversificarea tipurilor de plasamente. "Nu cred că este vorbadespre o atitudine temporară sau de un efect al crizei, ci despre oevoluţie naturală spre sofisticarea modalităţilor de plasare abanilor."
"Bancherul personal", adică cel care ţine constant legătura cuclientul de private banking şi îl consiliază, este unul dintrepilonii serviciilor de acest tip.
Relaţia bancher-client poate deveni atât de solidă încât uniiclienţi să accepte să îşi mute conturile la o altă bancă odată cubancherul lor personal. Astfel, atunci când o bancă ţinteşte opoziţie mai solidă pe acest segment, încearcă să recruteze un şefde departament, decât client cu client.
De aceea, băncile sunt foarte atente cu fidelizarea acesteicategorii de angajaţi.
În contextul crizei, segmentul clienţilor bogaţi a intrat şi maimult în vizorul bancherilor. De pildă, la începutul verii trecuteamericanii de la Citibank au lansat o ofertă de private bankingcelor cu active lichide de la 100.000 de dolari în sus. Citi are învedere studii care estimează la circa 150.000 numărul românilorcare au averi de peste 100.000 de euro. Din aceştia, Citi ar vreasă atragă câteva mii în doi ani.
În acelaşi timp, austriecii de la Raiffeisen şi Erste-BCR auînceput să se uite mai mult spre segmente intermediare de clienţiprecum cei cu active de peste 10.000, respectiv peste 40.000 deeuro şi care s-ar încadra mai degrabă în categoria "affluent" dupăstandardele internaţionale de segmentare a clientelei.
Cele două bănci le oferă clienţilor respectivi servicii asiguratede bancheri personali care pot furniza mai multă informaţie şiconsiliere pentru plasarea banilor sau accesarea definanţări.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
