Dintre băncile de top 10, numai patru şi-au păstrat şefii - Raiffeisen, UniCredit, CEC Bank şi Alpha Bank, în timp ce la restul au fost operate schimbări care în unele cazuri încă nu au fost definitivate.
Numărul redus al exemplelor de continuitate la vârful băncilor mari ridică mai multe semne de întrebare în condiţiile în care pe piaţă - şi nu numai pe cea românească, se confruntă mai multe teorii. Cert este că sistemul contractelor de management pe termen relativ scurt, de 3-4 ani, tinde să se dovedească păgubos, bancherii care semnează astfel de angajamente nefiind motivaţi să aibă o abordare pe termen mai lung şi fiind tentaţi să se concentreze pe maximizarea rezultatelor pe termen scurt, cu riscul de a lăsa moştenire situaţii foarte dificile.
BCR a ajuns la al treilea CEO în cei cinci ani de când austriecii de la Erste au preluat controlul, incluzând interimatul asigurat de Manfred Wimmer, în timp ce Andreas Treichl, şeful Erste, a împlinit 15 ani de când conduce grupul, iar mandatul actual expiră în 2017. Fostul preşedinte executiv Dominic Bruynseels a condus banca din vara lui 2008 şi până în aprilie anul acesta, plecând de la BCR tocmai când rezultatele financiare se deteriorau rapid.
BRD are preşedinte interimar de cinci luni, după ce fostul candidat la poziţia de preşedinte director general Alexandre Maymat s-a retras din motive personale, iar al doilea nominalizat, Philippe Lhotte, încă parcurge procedura de autorizare la Banca Naţională.
Banca Transilvania încă nu a anunţat desemnarea unui nou director general după ce Robert Rekkers a părăsit banca la începutul anului.
Raiffeisen, care a devenit la sfârşitul semestrului I cea mai profitabilă bancă de pe piaţă, are întâmplător şi cel mai longeviv preşedinte în funcţie - Steven van Groningen - şi una dintre cele mai stabile echipe de management.
De asemenea, Răsvan Radu conduce de 7 ani afacerile locale ale italienilor de la UniCredit, în timp ce Radu Gheţea este preşedinte al CEC Bank de cinci ani.
Schimbările intervenite în echipele de top management ale mai multor bănci încă nu s-au încheiat, noi mişcări fiind de aşteptat atât în bănci private, cât şi de stat, atât la nivel de preşedinte, cât şi de vicepreşedinţi.
Propunerile acţionarilor trebuie să treacă şi de filtrele stricte ale BNR, care este mai preocupată ca oricând de calitatea managerilor din bănci.
Cum era să rămână BCR fără CEO
Incident extrem de rar întâlnit în comunicarea externă a marilor grupuri bancare internaţionale: Intesa Sanpaolo, gigantul italian listat la bursa din Milano, încă menţinea ieri după amiază pe site-ul oficial informaţia conform căreia Tomas Spurny, CEO al BCR, ar fi fost recrutat în echipa şefului Intesa, Enrico Cucchiani.
La numai câteva luni de la instalarea oficială ca CEO al BCR, bancherul ceh Tomas Spurny a fost abordat de Intesa, fostul său angajator, cu oferta de a prelua proiectul de restructurare a afacerilor din regiune. Italienii îl cunosc bine pe Spurny care a îlucrat aproximativ 8 ani pentru Intesa, în Slovacia şi în Ungaria - chiar înainte de a veni la BCR, însă contactarea acestuia la foarte scurt timp după ce părăsise grupul este surprinzătoare.
Informaţia privind recrutarea şefului BCR de către Intesa a apărut pe 6 septembrie. Ieri, reprezentanţii BCR au precizat că Spurny a respins oferta şi va rămâne în Erste Group, însă Intesa nu şi-a retras anunţul.
"Datorită experienţei sale pe piaţa bancară din Europa Centrală şi de Est precum şi abilităţilor sale manageriale, domnului Spurny i-a fost oferit un angajament alternativ. În pofida zvonurilor vehiculate în mass-media, dl. Spurny rămâne în continuare în cadrul Erste Group şi doreşte să sublinieze angajamentul său de a conduce şi de a dezvolta un viitor de succes pentru BCR", afirmă reprezentanţii BCR.
Contactaţi de Ziarul Financiar, reprezentanţii grupului italian nu au explicat până la închiderea ediţiei pe ce documente s-a bazat informaţia publicată şi de ce aceasta nu a fost corectată din moment ce Spurny a refuzat propunerea.
Surse bancare au explicat pentru ZF că Intesa i-a propus recent lui Spurny să revină în grupul italian, însă cehul a refuzat, informaţia apărută pe site-ul Intesa fiind o eroare rezultată dintr-un defazaj de comunicare.
În aceste condiţii, menţinerea anunţului pe site-ul italienilor apare ca o gafă rar întâlnită în comunicarea publică a unui grup de talia Intesa, fiind cunoscute rigorile aplicate mai ales în cazul comunicării externe a unei corporaţii listate.
Potrivit surselor citate, Spurny a condus ieri şedinţa de board de la BCR, neavând nicio intenţie de a-şi părăsi postul la numai câteva luni de la preluare.
Şeful BCR nu a avut nicio apariţie publică de la instalare. Conform informaţiilor de pe piaţă, el lucrează la un proiect de restructurare a BCR pe baza căruia banca ar urma să revină pe profit anul viitor. Spurny are imaginea unui expert în restructurare şi a unui manager sever care încearcă să introducă un nou stil de lucru în BCR. Noua sa abordare a devenit vizibilă şi în relaţia BCR cu clientela, restanţierii fiind presaţi din ce în ce mai dur pentru a aduce banii, iar cazurile de executare silită înmulţindu-se rapid.
Spurny a fost ales chiar de Andreas Treichl, şeful Erste, care a pariat pe bancherul ceh pentru relansarea businessului BCR şi refacerea profitabilităţii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
