Preţurile de producţie în industrie au crescut în august 2019 la un ritm anual de 3,3%.
Restrângerea activităţii în industrie, consemnată de statistici are drept principală cauză restrângerea economiei europene şi în special a Germaniei, principala piaţă de desfacere pentru exporturile industriale ale României. Producţia industrială în ultima jumătate de an a fost în scădere, iar preţurile producţiei industriale au continuat să crească şi în luna august la un ritm anual de 3,3%, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
„Probabil că această evoluţie a preţurilor producţiei industriale trebuie să fie legată şi de încetinirea expansiunii industriei din ultimele luni, care se vede în volumul producţiei industriale, care a început să aibă o dinamică îngrijorătoare, nu numai în România, mai ales în Europa şi în primul rând în Germania, care atât la nivel european, cât şi în relaţie directă cu România, este cel mai important reper pentru toată lumea“, a declarat pentru ZF economistul Aurelian Dochia.
Economia Germaniei a şchiopătat în prima jumătate a anului, iar datele biroului de statistică german (Destatis) au indicat şi o scădere a producţiei industriale de 4,2% în iulie. Circa 23% dintre exporturile româneşti de bunuri se îndreaptă către Germania, iar ponderea produselor industriale în exporturile româneşti este de peste 70%.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune că în industria în scădere se răsfrânge asupra exporturilor româneşti. El a mai arătat că volumul de exporturi de bunuri româneşti către Germania s-a contractat cu 4% în al doilea trimestru al acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Suntem în recesiune cu industria pentru că am avut o performanţă scăzută a exporturilor. Cred că atunci când vorbim de exporturi problema este în termeni de competitivitate. Companiile trebuie să fie ajutate cu politici publice pentru competitivitate. A dăunat forţarea creşterii de salarii, care este conectată direct cu productivitatea. Este natural să crească salariile, dar nu fără productivitate“, a spus Dumitru la conferinţa „Impactul schimbărilor legislative şi fiscale“ organizată de ZF, Tuca Zbârcea şi Asociaţii şi TZA Consultanţă Fiscală.
În România indicele preţurilor producţiei industriale a fost în creştere cu 3,3% în dinamica anuală în luna august a acestui an. Cele mai mari creşteri ale costurilor de producţie s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică (14,6%).
„Mai devreme sau mai târziu în indicele preţurilor de consum se va vedea şi indicele producţiei industriale şi tendinţa pe care o vedem s-ar putea să se transfere spre piaţă, însă deocamdată nu putem trage o concluzie clară pe baza acestei evoluţii. Dacă ne uităm la evoluţia an la an, aceasta rămâne încă la un nivel de creştere a preţurilor ridicat, mai ales în comparaţie cu nivelul internaţional şi european îndeosebi, pentru că ştim bine că în Europa preţurile ar putea să se ducă sub 0, în timp ce la noi indicele preţurilor rămâne încăpăţânat la un nivel foarte mare, cel mai mare din Uniunea Europeană pe aproape tot parcursul anului acesta“, a mai spus Aurelian Dochia.
Creşterea preţurilor de producţie din industrie a fost pe piaţa internă de 4,7% şi pe plan extern de 0,8%. Pe plan intern costurile cu forţa de muncă, dar şi costurile cu energia au pus presiune pe preţurile industriale şi pe volumul de producţie.
Dochia mai crede că încetinirea producţiei industriale va duce automat la o scădere a preţurilor, iar în cazul în care companiile nu mai pot tăia din preţuri, vor trece la măsuri de austeritate, cum ar fi concedierea personalului. „Dacă nu există producţie, nu există cerere şi atunci una dintre metodele de ajustare este de reducere a preţurilor. Dacă procesul de stagnare a cererii continuă, atunci trebuie să se treacă la alte măsuri – reducerea numărului de locuri de muncă şi aşa mai departe – toate semnele unei recesiuni. Nu suntem încă acolo, dar îngrijorarea este destul de mare, mai ales la nivel european.“
