Brexitul rămâne principala incertitudine care se aşterne asupra economiei globale şi chiar dacă România se află într-o poziţie „privilegiată“ în regiune, având cea mai bună situaţie macroeconomică din ultimul sfert de secol, asupra sa continuă să planeze anumite vulnerabilităţi, au fost de acord toţi speakerii prezenţi la cea de-a XII-a ediţie a Conferinţei de Risc de ţară Coface.
Conferinţa, organizată în parteneriat cu ZF, i-a avut ca invitaţi speciali pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu, dar şi pe Howard Davies, preşedintele Royal Bank of Scotland.
Evenimentul a fost structurat în două sesiuni, prima dintre ele fiind focusată pe principalele tendinţe care modelează în prezent economia mondială, dar şi pe repercusiunile acestora asupra marilor jucători din economie. Cele mai mari îngrijorări despre care au vorbit speakerii sunt legate de creşterea creditelor din China, situaţia Marii Britanii, dar şi situaţia delicată a băncilor din Europa. Howard Davis a amintit că SUA şi China sunt puteri „cruciale“ şi că de creşterea lor economică vor depinde şi celelalte economii ale lumii în anul 2017.
Economia chineză a înregistrat cea mai lentă creştere din ultimii 25 de ani. De altfel, fostul director economic al FMI a afirmat că încetinirea economiei Chinei este cea mai mare ameninţare asupra economiei globale.
România va încheia anul 2016 cu o creştere economică de 5%, potrivit prognozei de toamnă a Fondului Monetar Internaţional. Creşterea este peste cea a Irlandei care, anul trecut, a avut un avans record de 26,3%, faţă de o creştere de 3,8% înregistrată de România.
„Nu este înţelept ca, fiind preocupaţi numai de cât de repede creştem, să igorăm maniera în care facem acest lucru. Mă bucur că apare din ce în ce mai des această întrebare: creştem cu 5%, dar cum; este sustenabil sau echilibrat?“, a menţionat guvernatorul BNR.
Vestea proastă este că economia nu poate creşte sustenabil cu 5% pe an numai pe baza stimulilor monetari, fiscali şi salariali, care, în mod inevitabil, vor trebui retraşi mai devreme sau mai târziu. Vestea bună este că economia poate fi adusă la o creştere sustenabilă de 5% pe an dacă se implementează un program atotcuprinzător de reforme structurale, care să potenţeze toţi factorii de producţie menţionaţi, a declarat Valentin Lazea, economist-şef al BNR.
Deşi România şi-a triplat PIB-ul în zece ani, creşterea a fost nesănătoasă, criza având un efect pozitiv din acest punct de vedere, a declarat Friedrich Mostböck, vicepreşedinte, EFFAS & director, Divizia de Cercetare & economist-şef, Erste Group Bank AG, la conferinţa Coface. „Nu ne mai întâlnim cu creşteri «boom», ci doar moderate, însă pe termen lung ele sunt mai sustenabile“. Speakerii prezenţi la conferinţă au punctat faptul că românii trebuie să înţeleagă care sunt mecanismele din spatele creşterii de 5%, înregistrată la nivel local, în primul semestru din 2016.
Europa Centrală şi de Est are expunere mică la economii precum China, Brazilia, fiind mai legată de Europa de Vest. Statele din regiune sunt active în producţie, nu neapărat servicii. Au datorii publice reduse, balanţe sănătoase şi deficite financiare în scădere, pentru că şi-au făcut temele în criză, consideră Mostbock.
Mugur Isărescu, guvernator al BNR
- În toată cariera mea nu am văzut o situaţie economică macro mai bună pentru România ca acum. Dar tot niciodată nu am văzut riscuri atât de mari. Trăim un paradox: avem cea mai bună situaţie macro, dar cele mai mari riscuri. Când cazi de la etajul 1, nu e o problemă, dar când cazi de mai sus s-ar putea să fie o problemă.
- Trăim o perioadă de schimbări profunde la nivel mondial şi mie îmi este greu, cu toată experienţă pe care o am, să îmi imaginez că disciplina contractuală devine nerelevantă.
- Trebuie să protejăm echilibrele macroeconomice, pentru că altfel vor urma corecţii. Şi orice corecţie e dureroasă şi se stinge în foarte mulţi ani.
- Trebuie făcute reforme stucturale şi păstrată stabilitatea financiară. Stabilitatea înseamnă şi benevolenţă din partea bancherilor. Să se aşeze la masă cu clienţii lor şi să discute împreună.
- Este nevoie de negociere şi de împărţirea riscurilor. Negocierea este la baza economiei. Putem să venim cu exemple de cum se face politică economică în diferite locuri, dar trebuie să respectăm principiile europene.
- Sintagma-cheie care se află pe buzele tuturor economiştilor din întreaga lume este „stimularea creşterii economice", folosită şi de România tot mai des, mai ales în climatul actual. Noi l-am împrumutat obsesiv. Înţelegem că ciclul politic şi electoral nu se suprapune cu cel economic, deşi exact asta e arta unei politici sustenabile, dar sunt soluţii, iar dumneavoastră, cei din mediul de business, trebuie să le prezentaţi.
- Cred că nu e înţelept să fim preocupaţi doar să creştem, ci să ne uităm şi la modul în care creştem.
- Riscul de ţară nu depinde doar de indicatorii macroeconomici. El înglobează multe imponderabile-principii ale statului de drept şi ale economiei de piaţă. O astfel de evaluare poate fi negativ influenţată de măsuri care încurajează indisciplina de plată, indisciplina contractuală. Şi nu mă refer doar la riscul de ţară, ci şi la riscul finanţării întreprinderilor.
- Trebuie explicat oamenilor că finanţarea firmelor la care lucrează depinde de foarte multe lucruri.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen
- Este discutabilă oportunitatea unei relaxări fiscale de proporţii, pentru că România riscă să rămână în capcana unei politici fiscale prociclice, apăsând pe acceleraţie în faza de expansiune a ciclului economic şi riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală într-o fază viitoare de recesiune.
- Proiecţiile Comisiei Europene arată că România va înregistra o creştere economică de peste 4,2% în 2016, susţinută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creştere să încetinească la 3,7%.
- Acum, creşterea economică este de 5%. Trebuie să înţelgem ce se află în spatele creşterii de 5% pe care o vedem în momentul de faţă. La baza acestei creşteri stă consumul, consum care a venit pe fondul creşterilor înregistrate la nivelul salariilor şi nu numai.
- Discutăm de o creştere de două cifre la salarii, peste 20% în sectorul public. Consumatorul român are un venit mai mare la dispoziţie, în consecinţă acesta a început să consume mai mult. Creşterea a fost de peste 10%. Accelerarea consumului a început să devină vizibilă din 2013.
- Această creştere de consum este reflectată şi în comerţul cu amănuntul, care creşte cu 15%. Cererea internă este acoperită doar parţial. Importurile de bunuri de consum cresc destul de rapid în ultima perioadă, iar la nivel de buget vedem o evoluţie care arată o reversare abruptă a consolidării fiscale.
- Avem o tendinţă de reversare a consolidării fiscale.
- Vedem o creştere economică peste potenţial, o creştere care, cel mai probabil, este nesustenabilă şi care aduce dezechilibre. Echilibrele macroeconomice se deteriorează în special ca uramare a unui stimul fiscal inoportun atât ca dimensiune, cât şi ca substanţă economică.
- În concluzie, o stimulare fiscală suplimentară nu mai este necesară, accentul trebuie mutat pe reformele structurale. Trebuie să înţelegem că stimularea fiscală poate fi un câştig pe termen scurt, dar în niciun caz un câştig pe termen lung.
Iancu Guda, services director al Coface
- Jumătate din companiile insolvente au realizat investiţii pe termen lung, însă efectul trebuie să fie întotdeauna mai mare decât efortul. Afecţiunea cronică de care suferă firmele din România este „myopia“. Managerii companiilor trebuie să îşi facă scenarii atunci când fac o investiţie.
- Există foarte multă certitudine printre companii care nu se materializează ulterior. În final trebuie să te gândeşti să vinzi mai mult şi mai profitabil.
- 6 din 10 companii care au intrat în insolvenţă sunt conduse de acţionari care mai deţin şi alte companii. Doar două companii din 100 se organizează cu succes, în vreme ce doar cinci încearcă să îşi construiască un plan de restructurare. De zece ani analizez alături de colegii mei 200.000 de companii intrate în insolvenţă, încercând să înţelegem şi cauzele. Avem nevoie de un spirit antreprenorial mai puternic.
- În ceea ce priveşte riscurile, România se află la cel mai fragil nivel din ultimii ani.
- Dezvoltarea sustenabilă se traduce prin întărirea managementului riscului de credit pentru protecţia lichidităţilor: factoring, asigurarea creanţelor, măsuri suplimentare de protecţie pentru expunerile mari (risc sistemic).
- Principalele greşeli pe care le fac companiile: câştigurile pe termen scurt - pierderea pe termen lung; venitul este „vanitate“, iar lichiditatea este „sănătate“, iar efectul trebuie să fie mai mare decât efortul.
Friedrich Mostböck, Erste Group Bank AG
- Europa Centrală şi de Est va continua să îşi îmbunătăţească competitivitatea şi să atragă investiţii, pe baza nivelului salarial bun, a creşterii productivităţii, taxării rezonabile, locaţiei şi nivelului mai mic al îndatorării publice.
- Înainte de criză, statele din zonă mergeau mult mai bine. România şi-a triplat PIB în 10 ani, dar a fost o creştere nesănătoasă. Criza a avut un efect pozitiv din acest punct de vedere. Nu mai avem creşteri boom, ci doar moderate, dar pe termen lung sunt mai sustenabile.
- CEE are expunere mică la economii precum China, Brazilia, fiind mai legată de Europa de Vest. Statele din regiune sunt active în producţie, nu neapărat servicii. Au datorii publice reduse, balanţe sănătoase şi deficite financiare în scădere. Şi-au făcut temele în criză.
- Nu vom mai avea boom-uri, dar CEE poate genera creşteri sănătoase, nu au monede volatile, ceea ce e încă un avantaj. Vedem riscuri reduse aici faţă de alte ţări industriale mari. Sunt într-o poziţie mai bună, mai ales faţă de China, America Latină.
- Există o criză a datoriilor publice, o situaţie globală şi nerezolvată. Datoria suverană se poate reduce prin creştere, reducerea cheltuielilor, investiţii şi inflaţie, dar niciuna dintre soluţii nu a dat rezultatele dorite până acum.
Florian Libocor, economist-şef al BRD
- Din punct de vedere economic, situaţia României este „privilegiată“, însă continuă să existe multe vulnerabilităţi asupra acesteia.
- A discuta despre risc înseamnă a discuta şi despre cauză, iar acest lucru înseamnă a discuta despre cine sau cum. Nu există niciun fel de efect fără cauză, dar oare aceste cauze nu pot fi evitate? Astfel, România este într-o situaţie favorabilă, fiind o economie cu o perspectivă pozitivă.
- Din toate punctele de vedere stăm relativ bine, din punctul de vedere al preţurilor stăm „excesiv“ de bine, ar fi bine să ne revenim la forma de „bine“, nu excesiv de bine, să analizăm performanţa şi deflaţia în care suntem în acest moment.
- Nu este de dorit o situaţie „excepţională“ a economiei, întrucât orice exces este dificil de corectat.
- Legat de performanţa care se anunţă „extraordinară“, întrebarea este cât de mult poate dura o astfel de situaţie? Am mai avut astfel de salturi, am mai fost excepţionali, eu nu-mi doresc să fim aşa, ci să fim aşa cum trebuie. Orice fel de exces, că este pozitiv sau negativ, se corectează şi intrarea în stare de exces nu este atât de dureroasă pe cât corecţia ei.
- În ce priveşte dezechilibrele macroeconomice, România este într-o situaţie de „invidiat“, criterii la care multe din statele europene au probleme, noi stăm bine. Unul dintre ele este datoria publică, chiar dacă ritmul este de uşoară creştere.
Rozalia Pal, economist-şef al Garanti Bank
- Cea mai mare problemă pentru România o reprezintă faptul că sectorul privat nu este creditat. Avem cea mai mare creştere din zona euro, dar nu se creditează sectorul privat pentru a investi. (...) În ce priveşte gradul de îndatorare actual, dacă ne uităm la IMM-uri (companii mici şi mijlocii, n. red.) suntem la un nivel nesustenabil şi nu mai putem da mai mult credit, nu poate veni cererea nici din parta companiilor. Bilanţul este ridicat pe partea de îndatorare încât nu mai este loc.
- Din punctul de vedere al dobânzilor, în România există o convergenţă, iar acestea sunt competitive. Avem dobânzi competitive şi pentru produsele în lei, dacă ne uităm la dobânzile pentru clienţi, la creditele pentru locuinţe şi companii aproape că nu există diferenţă.
- Din toate categoriile de credite, creditele pentru locuinţe şi-au revenit la nivelul crizei. Sunt multe blocaje, atât pe sectorul creditării pentru companii, cât şi pentru creditarea persoanelor fizice.
- Dobânzile vor rămâne aproape de nivelul actual şi în anul următor. Putem să ne aşteptăm la dobânzi mici în viitor, în 2017 dobânzile vor rămâne aproape de nivelul actual, nu ne asteptăm la creşteri din partea băncilor centrale, se va prelungi politica monetară relaxată din zona euro.
- În ce priveşte creditarea în lei, aceasta şi-a revenit, însă numai în valori absolute. „Mesajul în momentul de faţă este unul pozitiv, avem dobânzi mici, se poate credita în monenda locală, se pot face investiţii“, a mai adăugat ea.
Marie Albert, Head of Country Risk Coface
- Brexitul, alături de alte incertitudini, continuă să atârne asupra economiei globale. Comerţul mondial slab este din nou în centrul discuţiilor şi nu este aşteptată o revenire.
- Sectorul energetic se confruntă cu cel mai mare risc. Preţurile la petrol nu şi-au revenit în totalitate, iar când vorbim de ţările OPEC nimic nu este garantat, când îşi vor fixa targetul producţiei de petrol va trebui să-l respectăm.
- Totodată, noile tensiuni geopolitice care apar la nivel mondial ar putea cauza creşterea preţurilor mai mult decât este aşteptat.
- Nu există nicio ţară în recesiune în Europa Centrală, România este performantă, aveţi consum privat, exporturi, industria de automotive, iar în acest context aveti preţuri mici, bune conditii pentru transport de mărfuri.
- În Europa Centrală este vizibilă o îmbunătăţire la nivel macroeconomic, iar numărul insolvenţelor a scăzut faţă de anul trecut.
Howard Davies, preşedintele Royal Bank of Scotland
- Brexit-ul nu are încă un impact negativ asupra economiei, însă nu ştim cum vor evolua lucrurile. Majoritatea băncilor europene rămân mai puţin profitabile faţă de perioada crizei.
- Principalele motive de îngrijorare pentru Europa sunt legate de încetinirea economiei chineze, de problemele cu care se confruntă băncile din Europa, dar şi de Brexit, care, deşi nu are încă un efect negativ asupra economiilor din regiune, rămâne o ameninţare pentru investitori, care trebuie să rămână precauţi, având în vedere faptul că urmează o scădere uşoară a economiei din Marea Britanie.
- Dacă ne întrebăm încotro se îndreaptă economia lumii, putem observa că SUA şi Canada vor avea o creştere mult mai rapidă faţă de anul precedent, însă, pe de altă parte, ne aşteptăm ca economia Marii Britanii să scadă lent. Deja vedem marile puteri industriale clătinându-se.
- În ciuda problemelor cu care se confruntă, economia Chinei rămâne constantă, într-o privire de ansamblu. Totodată, economia lumii este fragilă, iar în acest context băncile se află într-un mediu dificil. SUA şi China sunt cruciale. Dacă ele vor „călca“ pedala de acceleraţie, atunci şi celelalte ţări vor avea o creştere rapidă în 2017. În caz contrar, putem vorbi de recesiune.
- În ceea ce priveşte situaţia din Marea Britanie, deşi Brexit-ul nu are încă un impact asupra economiei din regiune, există posibilitatea ca lucrurile să se schimbe pe parcurs.
Valentin Lazea, economist-şef al BNR
- Programul „România Competitivă“ este o strategie care îşi propune să răspundă principalei provocări, şi anume, convergenţa cât mai rapidă a României cu ţările din Europa Occidentală; este obiectivul îmbrăţişat de locuitorii întregii ţări.
- Vestea proastă este că economia nu poate creşte sustenabil cu 5% pe an numai pe baza stimulilor monetari, fiscali şi salariali, care, în mod inevitabil, vor trebui retraşi mai devreme sau mai târziu. Vestea bună este că economia poate fi adusă la o creştere sustenabilă de 5% pe an dacă se implementează un program atotcuprinzător de reforme structurale, care să potenţeze toţi factorii de producţie mentionaţi.
- Există un larg consens societal cu privire la necesitatea convergenţei cât mai rapide a nivelului Produsului Intern Brut/locuitor (exprimat la Paritatea Puterii de Cumpărare) cu nivelul mediu din Uniunea Europeană. În acest sens trebuie urmărită, în primul rând, o mai bună valorificare a factorilor care intră în componenţa PIB potenţial - capital, forţă de muncă, productivitate - ca singura cale de a majora în mod sustenabil creşterea economică de la 3% la 5% anual.
La acest material au contribuit Roxana Roşu, Bianca Dorobanţu şi Cristina Bellu
