În Europa Centrală, creşterea preţurilor s-a temperat constant în acest an, premiţând unor bănci centrale din regiune să reducă deja dobânzile aflate la maxime pe decenii, în condiţiile în care economiile se confruntă cu o cerere din ce în ce mai modestă. Totuşi, temeri privind inflaţia rămân. În Polonia, la mai puţin de o lună după ce opoziţia a câştigat alegerile parlamentare, guvernatorul băncii centrale a ţării este din nou îngrijorat cu privire la inflaţie, potrivit Bloomberg.
Adam Glapinski a adoptat un ton surprinzător de prudent recent, spunând reporterilor ca riscurile legate de politicile fiscale şi de reglementare au crescut semnificativ, făcând o slăbire în continuare a presiunilor inflaţioniste nesigură.
Proiecţia din noiembrie a băncii centrale poloneze indică faptul că ţinta de inflaţie a acesteia nu va fi atinsă mai devreme de sfârşitul anului 2025, a declarat Glapinski, scrie Warsaw Business Journal.
„Proiecţia arată că inflaţia din Polonia va continua să scadă, însă acest declin va fi mai lent decât înainte“, a adăugat şeful băncii centrale. Acesta a subliniat că nesiguranţa legată de ritmul viitor al dezinflaţiei a susţinut decizia băncii de a pune pe pauză reducerile de dobânzi în această lună.
Inflaţia din Polonia s-a situat la 6,5% luna trecută, în scădere de la 8,2% în septembrie.
Şi în Ungaria inflaţia se află în scădere, aceasta coborând la o rată alcătuită dintr-o singură cifră pentru prima dată din aprilie 2022 în octombrie, notează Reuters.
Ungaria îşi relaxează politica monetară din luna mai, însă luna trecută a adoptat o abordare mai prudentă, încetinindu-şi ritmul reducerilor de dobânzi. Inflaţia este de aşteptat să fie de 7-8% la sfârşitul anului, dardin cauza influenţelor externe în creştere prudenţa poate fi în continuare justificată, a indicat la acel moment Barnabas Virag, viceguvernatorul băncii centrale maghiare.
Inflaţia din Ungaria a încetinit la 9,9% anual în octombrie, sub aşteptările analiştilor privind o creştere de 10,4%, ajutată de o scădere a preţurilor carburanţilor. Rata s-a aflat uşor sub aşteptările băncii centrale.
„Important este să apară o dinamică stabilă a inflaţiei“, a declarat Peter Virovacz, economist ING, pentru Reuters, adăugând că banca centrală maghiară va continua probabil să reducă dobânzile.
Şi banca centrală a Cehiei se teme în continuare de inflaţie. Aceasta a semnalat că riscurile inflaţioniste sunt deocamdată mai puternice decât pericolul slăbirii economiei, astfel că în cea mai recentă şedinţă de politică monetară a menţinut dobânda principală la 7%.
În Cehia, inflaţia a accelerat la 8,5% anual în octombrie, peste nivelul de 6,9% din septembrie şi uşor peste aşteptările analiştilor şi băncii centrale. Banca anticipase această accelerare din cauza efectului statistic al subvenţionării preţurilor energiei.
Minute ale şedinţei din 2 noiembrie arată că banca priveşte ameninţarea ca aşteptările inflaţioniste să devină neancorate drept cel mai mare risc privind inflaţia. Au existat şi ale argumente pentru amânarea reducerilor de dobânzi, însă pieţele pariază pe o posibilă reducere în decembrie.
Şi bănci centrale mai mari, ca Fed-ul, continuă să se teamă de inflaţie. Preşedintele băncii centrale americane a declarat recent că el şi colegii săi sunt încurajaţi de încetinirea ritmului inflaţiei, dar nu sunt siguri că au acţionat suficient pentru a menţine această tendinţă, potrivit CNBC.
În Europa, oficialii BCE au semnalat că vor menţine costurile de finanţare ridicate pentru a se asigura că inflaţia revine la ţinta de 2% a băncii, notează Bloomberg.
