Creditele neperformante au ajuns sa reprezinte o treime dinportofoliul institutiilor financiare nebancare, dublu fata de varaanului trecut si de aproape cinci ori mai mult decat in urma cu doiani. Aceasta evolutie reprezinta inca o lovitura pentrufinantatori, dupa scaderea cu 72% a pietei de leasing in 2009, inconditiile in care firmele din aceasta piata erau obisnuite cucresteri de peste 40% pe an.
Astfel, potrivit Adrianei Ahciarliu, secretarul general alAsociatiei Societatilor Financiare (ALB), care reuneste 98% dinfirmele de leasing si cei mai mari jucatori din piata creditelor deconsum, creditele neperformante reprezentau la sfarsitul anuluitrecut 33% din portofoliile IFN-urilor. In vara anului trecutnivelul acestui indicator era de 15%, iar in urma cu doi ani - de7%. In sistemul bancar ponderea neperformantelor este in prezent de15%.
"Este un nivel foarte ridicat. Problema principala este caexecutarea silita a clientilor rau platnici dureaza foarte mult,cateva luni chiar, ceea ce duce la cresterea provizioanelorconstituite de IFN. Din acest motiv, actionarii trebuie sa vina cuaporturi noi de fonduri, ceea ce va duce la cresterea costurilor definantare pentru clientii noi", explica Ahciarliu.
In mai anul trecut Curtea Constitutionala a decis ca firmele deleasing, dar si alti creditori nu pot executa silit un client rauplatnic fara a obtine inainte de aceasta acordul unui judecator.Desi aceasta modificare a fost in folosul clientilor, pentrufirmele de leasing ea a insemnat prelungirea procesului deexecutare cu cel putin cateva luni, timp in care trebuie saconstituie provizioane pentru finantarile respective.
"Instantele judecatoresti au devenit extrem de aglomerate, dinacest motiv am ajuns la termene de 3-5 luni pentru executarilesilite, ceea ce este inadmisibil in actuala situatie economica",afirma Madalina Hagima, avocatul ALB. Asociatia face in prezentdemersuri pentru a elimina necesitatea obtinerii acordului unuijudecator.
Statul plateste cel mai prost
Adriana Ahciarliu spune ca statul a ajuns sa fie cel mai prostclient pentru firmele de leasing, dar si pentru clientii acestora,deoarece are intarzieri mari la plata facturilor.
"Nu exista sector al economiei in care companiile sa nu aibaprobleme cu rambursarea finantarilor, de la persoane fizice la ceimai mari dezvoltatori imobiliari, dar autoritatile publice s-autransformat din cei mai buni platitori in cei mai mari rauplatnici." Din totalul finantarilor acordate de firmele de leasingin 2009, de 1,33 mld. euro, doar 1% au mers catre sectorul public,cei mai mari clienti fiind companiile private (90%), in timp cesegmentul de retail are o pondere de numai 8%.
Chiar daca ponderea finantarilor acordate direct statului esteredusa, firmele de leasing au fost afectate indirect, deoarecemulti clienti din sectorul constructiilor, de exemplu, care aucontracte cu statul, nu isi primesc banii la timp.
Potrivit unor date neoficiale, firmele de leasing au recuperatanul trecut circa 15.000 de autovehicule de la clientiirau-platnici.
Probleme la plata TVA
Oficialii ALB afirma ca una dintre cele mai mari probleme cucare se confrunta in prezent este faptul ca sunt obligati deautoritatea fiscala sa vireze TVA aferenta ratelor platite de unclient chiar si dupa ce acesta a fost executat silit, bunul a fostrecuperat de finantator, iar ratele nu mai sunt platite.
"Aceasta practica nu se regaseste pe piata comunitara. Deasemenea, trebuie sa platim impozite de proprietate pentru bunurirecuperate, care reprezinta de fapt stocuri ale firmelor deleasing, nu sunt bunuri utilizate", spune Ahciarliu.
Probleme mai mari cu restantierii decat labanci
Restantele la creditele acordate de institutiile financiarenebancare (IFN) ajungeau in ianuarie la 6% din sumele datorate, cuun punct procentual peste nivelul de la sfarsitul anului trecut,potrivit datelor BNR. Sumele restante depaseau 1,4 mld. lei (circa340 mil. euro). In cazul creditelor acordate de banci, circa 3,87%din banii datorati de debitori erau trecuti in categoria sumerestante in ianuarie, in crestere cu aproape o jumatate de punctprocentual fata de luna decembrie. IFN-urile aveau credite acordatesi angajamente asumate in valoare de 33 mld. lei (circa 8 mld.euro), in scadere usoara fata de luna anterioara, circa 97% dintreacestea fiind in euro. In acelasi timp, bancile aveau crediteacordate si angajamente asumate de aproape 254 mld. lei (circa 60mld. euro), in stagnare fata de ianuarie 2009. Circa doua treimidin imprumuturile acordate de banci sunt credite in valuta. Dateleprivind creditele acordate de IFN-uri sunt publicate de BancaNationala incepand din decembrie 2009. Ciprian Botea
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
