Plasamentele străinilor în titluri emise de statul român în lei şi în euro au accelerat în ianuarie la peste 5 mld. euro, însă în martie s-a „reinstalat“ aversiunea la risc a jucătorilor din cauza prelungirii incertitudinii şi creşterii tensiunilor privind situaţia din Cipru, iar unii nerezidenţi au început să vândută bonduri româneşti, după cum spun dealerii.
Investitorii străini deţineau la sfârşitul lunii ianuarie titluri de stat în lei de 17,1 mld. lei (4 mld. euro), în timp ce expunerea nerezidenţilor pe titlurile denominate în euro a crescut la 1,2 mld. euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Comparativ cu nivelul din ianuarie 2012, plasamentele străinilor în titluri în lei au fost în prima lună a acestui an mai mult decât duble. Şi faţă de decembrie 2012, creşterea a fost consistentă, de 8,4 mld. lei. Deţinerile totale de titluri în lei era în ianuarie de 89,3 mld. lei (20 mld. euro).
Cererea pentru titlurile în lei vândute de Finanţe a urcat semnificativ încă de la finalul anului trecut, investitorii fiind atraşi de randamentul ridicat al activelor denominate în lei, plasat peste ţările din regiune. Totodată, aşteptările de menţinere a stabilităţii politice şi continuarea ajustării deficitului bugetar au impulsionat plasamentele străinilor. Iar apetitul ridicat al investitorilor s-a accentuat odată cu anunţul JP Morgan din ianuarie privind includerea obligaţiunilor României într-un indice internaţional foarte urmărit, un anunţ similar venind şi de la Barclays, ceea ce a mărit vizibilitatea instrumentelor locale de datorie publică.
Dacă în toamna anului trecut deţinerile nerezidenţilor de-abia mai reprezentau circa 5,5% din total, în ianuarie au ajuns la 19,1%, pentru ca în februarie să sară până la un vârf istoric de peste 20%. În ceea ce priveşte titlurile denominate în euro, expunerea nerezidenţilor a crescut în ianuarie cu 354 mil. euro faţă de nivelul de la finalul anului trecut.
Luna martie a venit, însă, cu agravarea crizei din Cipru după ce Parlamentul de la Nicosia a respins instituirea unei taxe pe depozitele din băncile locale, condiţie impusă pentru realizarea unui acord cu UE şi FMI.
Rămâne de văzut cât de volatile vor fi în perioada următoare noile fluxuri de capital străin şi cât de vulnerabilă a devenit România la eventualele retrageri ale străinilor cauzate de reapariţia tensiunilor externe. Leul s-a înscris în ultimele zile pe o tendinţă de depreciere, cursul oscilând în jurul a 4,42 lei/euro, iar analiştii anticipează că volatilitateacursului se va menţine până la clarificarea situaţiei din Cipru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
