România este pe locul al treilea în Europa Centrală, de Est şide Sud-Est după ponderea creditelor neperformante în sold, iarfenomenul nu dă semne că a ajuns la vârf, ci dimpotrivă, situaţiacontinuă să se înrăutăţească, deşi în alte ţări din regiune auapărut semnale pozitive.
Astfel, potrivit unei analize a Capital Economics, nivelulcreditelor neperformante din sistemul bancar românesc, de 17,5% dinsold, este depăşit numai de cele din Lituania (19,2%) şi Letonia(17,9%).
Conform analiştilor londonezi, o piaţă intră în "zona fierbinte"încă de la împrumuturi neperformante de numai 7,5% din total.
Cel mai scăzut nivel al indicatorului se regăseşte în Turcia şiCehia, ambele cu 4,9%, situaţii bune fiind întâlnite şi în Estonia(5,6%) şi Slovacia (5,8%).
Dintre ţările aflate în "zona fierbinte", cel mai bine stau Polonia(7,6%), Bulgaria şi Ungaria (7,8% fiecare).
Însă, în timp ce în majoritatea statelor creditele neperformantedau semne că au ajuns la vârf sau chiar au început să scadă încazul Turciei, România se numără printre excepţiile de la acesttrend, alături de Ungaria, unde situaţia este însă mult maigravă.
"În timp ce creditele neperformante dau semne că au ajuns la vârfîn majoritatea ţărilor şi scad în Turcia, există unele excepţii. Înparticular, numărul creditelor aflate pe lista de supraveghere(aproape de a intra la neperformante) a crescut puternic în Ungariaîn ultimele luni şi a ajuns acum la 12% din sold. Este valabil şipentru România, însă situaţia de aici este mult mai puţin gravă.Motivul comun este nivelul ridicat de creditare în valută dinambele ţări", se arată în analiza citată.
Sistemul bancar din România este în "zona fierbinte" şi în ceea cepriveşte nivelul creditării în valută, de 62,1% din sold, situaţiesimilară cu cea din Ungaria (63,6%). Ţările baltice conduc însădetaşat la acest capitol, cu 92,4% în Letonia, 88,9% în Estonia,respectiv 74,4% în Lituania. Se poate observa însă că în Estonia,deşi creditarea în valută este foarte populară, împrumuturileneperformante nu sunt un motiv de îngrijorare pe această piaţă,fiind la unul dintre cele mai reduse niveluri din regiune.
În mod firesc, Slovacia se laudă cu împrumuturi în valută de numai0,9% din sold, de departe cel mai scăzut nivel din regiune, datoratînsă apartenenţei ţării la zona euro, singurul stat din analizaCapital Economics care se bucură de acest statut.
Cehia şi Turcia sunt de asemenea relativ izolate de fluctuaţiile depe pieţele valutare, cu procente de 14,7%, respectiv 22,2% alecreditului în monedă străină în soldul total.
În Polonia, lăudată pentru promovarea creditelor în monedă locală,măsură care a apărat economia autohtonă de şocurile externe dintimpul crizei, nivelul împrumuturilor în valută este de 29,9%,similar cu cel din Rusia, de 29,3%.
Revenind în România, Capital Economics notează că există oameninţare serioasă ca, în cazul unei noi escaladări a crizei dinGrecia, băncile elene să reducă finanţarea subsidiarelor de pepiaţa românească şi din Bulgaria. Situaţia este însă mai gravăpentru vecinii de la sud de Dunăre, unde băncile au o datorieexternă pe termen scurt de 16,5% din PIB, faţă de 5,3% din PIB înRomânia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
