În efortul de a stimula economia, Banca Japoniei, banca centrală a ţării, a recurs încă dinainte de 2007 la măsuri din ce în ce mai extreme, care au culminat acum cu dobânzi negative şi chiar achiziţii de acţiuni.
Practic, Banca Japoniei şi uriaşul fond de pensii guvernamental au devenit cei mai mari acţionari în 474 de companii listate în prima secţiune – rezervată companiilor mari - a bursei de acţiuni de la Tokio, după cum a calculat publicaţia japoneză de business Nikkei, proprietarul Financial Times. Acţiunile controlate de aceste instituţii reprezintă un sfert din toate acţiunile listate la Tokio. Aceste achiziţii stimulează creşterea preţurilor acţiunilor - în cinci ani indicele Nikkei a urcat cu 70% -, dar subminează mecanismele pieţei aducând beneficii mai ales companiilor preferate de cei doi mari cumpărători din sectorul public, spun analiştii.
Cotaţiile acţiunilor companiilor nipone cresc chiar dacă yenul se apreciază, afectând exportatorii. Aceşti jucători nu apar pe listele cu acţionari deoarece deţin activele indirect, prin intermediul unor bănci speciale şi alţi intermediari.
Fondul de pensii şi banca centrală deţin probabil participaţii de 17% la TDK (producător de electronice), de 16,5% la Advantest (echipamente de testări automate pentru industria semiconductorilor), 14,2% la Nitto Denko (producător de LCD-uri) şi de peste 10% la Konami Holdings (furnizor de servicii de divertisment) şi la Secom (furnizor de servicii de securitate).
Banca Centrală Europeană a apelat şi ea la dobânzi negative şi, spun unii analişti, s-ar putea orienta spre achiziţiile de acţiuni deoarece ar putea rămâne fără obligaţiuni eligibile pentru programul ei de achiziţii de obligaţiuni.
