Pariul de atragere în economie a unei sume de aproape 4 miliarde de euro până la finele lui 2012 din fondurile europene este cea mai ambiţioasă ţintă asumată de un oficial care a reuşit să-şi păstreze credibilitatea.
Fost comisar european, fost consilier prezidenţial, având o imagine publică pe care mulţi ar putea-o invidia, Leonard Orban , care şi-a subliniat întotdeauna calitatea sa de tehnocrat (un birocrat, până la urmă), urmează să gestioneze Ministerul Afacerilor Europene, un sistem în care birocraţia şi deficitul de personal sunt cuvintele de ordine.
Misiunea sa este cu atât mai dificilă, cu cât mulţi beneficiari nu au mai avut experienţă în proiecte europene şi abia acum îşi dau seama ce înseamnă "standardele europene" în materie de birocraţie. Alegerea unui bun consultant în depunerea şi implementarea proiectelor europene este, de cele mai multe ori, vitală pentru folosirea corectă a fondurilor. Neregulile şi un management deficitar al unui proiect european îi poate face pe beneficiari să fie nevoiţi să dea înapoi toţi banii primiţi de la Comisia Europeană până la data de 31 decembrie 2021 inclusiv. Aceasta este ziua în care se poate spune cu adevărat câţi bani s-au absorbit în economie din fondurile europene alocate României în exerciţiul financiar 2007- 2013, pentru că se încheie perioada de verificare a proiectelor.
Până atunci însă, România mai are de recuperat teren, după ce în aproape patru ani nu a reuşit să absoarbă decât 3,7% din banii curaţi de la UE. Un aport la economie de peste 3% din PIB în 2012 este o ţintă prea ambiţioasă pentru ministrul afacerilor europene?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
