Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut an de an şi nici criza nu a reuşit să le domolească, iar diminuarea lor apare ca una dintre soluţiile care pot fi avute în vedere de Guvern pentru ajustarea puternică a deficitului bugetar anul viitor la un nivel finanţabil, de sub 3% din PIB.
Perspectivele unei astfel de ajustări sunt deocamdată în ceaţă, iar situaţia este complicată de faptul că 2012 este an electoral.
Guvernul a mizat iniţial pe o creştere în 2012 a cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 6,6%, până la 31,2 mld. lei (7 mld. euro), adică 2 mld. lei cheltuiţi în plus faţă de acest an, potrivit Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2012-2014. Strategia se baza însă pe o creştere economică de 3,5-4%, care a devenit acum o iluzie, creşterea revizuită spre 2% fiind ea însăşi una ambiţioasă, având în vedere tensiunile de pe pieţele externe care vor lovi exporturile, unul dintre motoarele PIB.
Şeful Consiliului Fiscal Ionuţ Dumitru spunea recent că ajustarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii trebuie făcută în mod sănătos prin reducerea facturii de funcţionare a statului şi nu prin transferul cheltuielilor "dintr-un buzunar în altul".
În acest an Guvernul a reuşit să reducă cheltuielile de personal şi pe cele cu asistenţa socială, dar cheltuielile de bunuri şi servicii şi-au continuat ascensiunea, cu ritmuri de creştere de peste 10%-15% faţă de anul trecut. Evoluţia a fost explicată de Ministerul Finanţelor prin plăţile pentru servicii medicale şi medicamente. Pe structură, creşterea s-a înregistrat în cea mai mare parte la Ministerul Sănătăţii, ca urmare a reclasificării unor cheltuieli, precum şi la bugetele locale, ca urmare a preluării spitalelor de către administraţiile locale. Se menţin în continuare sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent cheltuielile de personal, subvenţiile şi asistenţa socială.
Experienţa din anii electorali nu este încurajatoare, dar este puţin probabil că în acest an extrem de dificil s-ar mai putea repeta situaţia din anii "destrăbălaţi", când realmente administraţiile de orice culoare politică ar fi fost ele cheltuiau în neştire pentru a aduna voturi - de obicei, practica era de a acorda sume mai ales în administraţiile locale pentru achiziţii publice, cu care candidaţii se lăudau în faţa electoratului.
Nivelul maxim al achiziţiilor de bunuri şi servicii (combustibil, deplasări, telefonie, furnituri şi mobilier etc.) a fost înregistrat în 2008 (an de campanie electorală), când au fost cheltuiţi 9,1 mld. euro din bugetul general consolidat, mai mult decât s-a alocat investiţiilor - 9 mld. euro. Acest lucru înseamnă că statul a cheltuit aproximativ 550 euro/lună cu bunurile şi serviciile pentru fiecare dintre cei 1,3 mil. angajaţi ai săi (410 euro/lună - în 2006; 500 euro/lună - în 2007, la fel ca şi în 2009; 435 euro/lună în 2010).
După vârful din 2008, cheltuielile cu bunuri şi servicii au coborât în 2010 la 7 mld. euro în 2010, iar pentru 2011 aşteptarea este de 6,5 mld. euro.
Toate datele arată că cele mai multe achiziţii de bunuri şi servicii se fac în ani electorali - de pildă, în alegerile legislative din 2009 statul a cheltuit suma record de 9,1 mld. euro, adică mai mult decât a cheltuit cu investiţiile în acel an, care au însemnat 9 mld. euro (6,4 mld. euro din bugetul general consolidat, iar restul din bani europeni şi surse externe).
Bunurile şi serviciile au însemnat constant, în ultimii ani, peste 5% din PIB, adică 14% din bugetul general consolidat, în condiţiile în care ponderea veniturilor în PIB se situează la 32-33%. O reducere a lor la jumătate ar însemna 2,5% din PIB.
Ce propune USL: E posibilă tăierea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri?
Programul de guvernare al USL (PSD şi PNL, care au încheiat o alianţă de guvernare) propune o reducere cu 50% a cheltuielilor guvernamentale cu bunurile şi serviciile - ceea ce ar însemna economii de 3- 4 mld. euro, anual, având în vedere că acestea reprezintă din 2006 încoace peste şase mld. euro anual.
Sigur, cele două formaţiuni propun această soluţie ca modalitate de acoperire a unor pierderi la buget, având în vedere că intenţia anunţată a acestora este de a impune, odată ajunse la guvernare, o diminuare a cotei CAS pentru angajator de 5 puncte procentuale şi o cotă progresivă de impozitare pentru veniturile salariale de 8%, 12% şi 16%, faţă de cota unică de 16% din prezent. Dar simplul fapt că analiza lor arată că se poate ajunge la o înjumătăţire a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile înseamnă că soluţia este posibilă şi în situaţii în care reducerile de venituri nu sunt datoare modificării formulelor de impozitare, ci vin din nerealizarea veniturilor ca urmare a încetinirii creşterii economice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
