Pentru investitorii de pe bursă, anul 2012 a fost un an bun în care au putut obţine câştiguri importante, cele mai mari din ultimii trei ani. Pentru piaţa de capital locală şi dezvoltarea ei pe termen lung, 2012 a fost însă unul dintre cei mai slabi ani din 2000 până în prezent. Iar cel mai important argument în acest sens este că deşi preţurile acţiunilor au crescut, tranzacţiile de pe bursă au scăzut, numărul de investitori nu a crescut şi nu a avut loc nicio listare. Dacă nu va reuşi să atragă companii noi şi să devină o alternativă de finanţare pentru economia locală, bursa va deveni tot mai puţin relevantă, iar companiile româneşti vor migra către Varşovia, Viena sau Londra pentru a căuta finanţare. În continuare am selectat 12 evenimente care au avut impact semnificativ asupra pieţei de capital în anul încheiat sau au produs ecouri puternice în piaţă.
1.Schimbarea conducerii Bursei de Valori Bucureşti (impact: neutru) Anul a debutat cu alegeri pentru un nou Consiliu de Administraţie la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Fondurile de investiţii şi băncile, care au preluat pachete importante de acţiuni după ce bursa a fost listată, au venit cu promisiuni de schimbare şi au reuşit să schimbe vechiul Consiliu condus de Stere Farmache. Toată lumea spera ca noul preşedinte al bursei, Lucian Anghel (fostul economist-şef al BCR) să aducă un suflu nou pe bursă. Totuşi, aşteptările nu s-au împlinit, cel puţin până acum. A fost nevoie de opt luni doar ca noul Consiliu să aducă un nou director general, pe bancherul de investiţii Victor Cionga. Strategia de relansare a bursei a rămas până acum doar pe hârtie, în condiţiile în care în 2012 nu a avut loc nicio listare (pe piaţa principală a BVB), iar tranzacţiile cu acţiuni au scăzut cu 25%, trăgând în jos afacerile şi profitul bursei. Astfel, acţiunile BVB au închis anul aproape de minimul istoric.
2.Oferta Transelectrica (impact: neutru) Vânzarea de către stat a pachetului de 15% din acţiunile Transelectrica ar fi trebuit să fie tranzacţia care să deschidă seria marilor listări ale statului. După Transelectrica ar fi trebuit să vină pe bursă 15% din Transgaz, 15% din Romgaz, şi câte 10% din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Oferta Transelectrica a mers conform calendarului. Intermediarii (BCR, Swiss Capital şi Intercapital Invest) şi-au făcut treaba, iar statul şi-a luat banii, 37 mil. euro, vânzând acţiunile la preţul minim, de 14,9 lei. Apoi s-a schimbat Guvernul şi toate privatizările au fost îngheţate. Astfel, oferta nu a reuşit să aducă suflul aşteptat pe bursă, iar pentru investitorii care au cumpărat acţiuni în ofertă a fost chiar mai rău, având în vedere că titlurile Transelectrica au închis anul la preţul de 12,69 lei.
3.Preluarea şi delistarea Azomureş (impact: negativ) Cea mai mare tranzacţie de pe bursă din 2012, oferta de preluare a producătorului de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu Mureş (AZO) a adus şi cea mai importantă delistare din ultimii ani, compania părăsind ringul bursei după 17 ani. Grupul elveţian Ameropa a preluat la începutul anului controlul Azomureş, iar apoi a derulat o ofertă publică de preluare pentru participaţiile minoritare. Elveţienii au plătit 63 de milioane de euro pentru circa 24% din acţiunile companiei. Preţul plătit, de 2,22 lei/acţiune, a fost de departe cel mai mare de la listarea companiei, ceea ce i-a determinat pe acţionarii minoritari să vândă, inclusiv Fondul Proprietatea, care a încasat peste 119 mil. lei pentru pachetul lui de 10%. De altfel, pentru acţionarii Azomureş, oferta a fost o afacere neaşteptat de bună, în condiţiile în care la începutul lui 2011 preţul acţiunilor era de circa 0,5 lei. Pentru bursă, preluarea Azomureş a însemnat însă pierderea a încă unui emitent important. La începutul lunii decembrie, acţiunile au fost oprite de la tranzacţionare. Cu o capitalizare de 247 mil. euro, Azomureş ara a zecea cea mai valoroasă companie de pe bursă. Producătorul de îngrăşăminte se adaugă astfel unei lungi liste de companii importante care s-au delistat în ultimii zece ani, pe care mai figurează Dacia, Sidex, Brau Union (Heineken), Lafarge Romcim, Silcotub şi Terapia.
4.Revoluţia de la SIF Muntenia (impact: neutru) Adunarea generală a acţionarilor de la SIF Muntenia (SIF4) din aprilie a marcat începutul celui mai important conflict de pe bursă din acest an. Acţionarii mari, în frunte cu omul de afaceri Gheorghe Iaciu, care şi-a consolidat participaţia după majorarea pragului de deţinere de la 1% la 5%, au încercat să tragă la răspundere conducerea SIF şi au cerut dividende mai mari, dar au fost refuzaţi. În iulie, ei au reuşit, într-o nouă AGA, să schimbe Consiliul Reprezentanţilor Acţionarilor (CRA) după care au cerut rezilierea contractului de administrare a SIF Muntenia de către Muntenia Invest, firmă condusă de Gabriel Filimon şi Petre Szel. Au urmat numeroase procese, astfel că situaţia conducerii SIF Muntenia este în acest moment foarte complicată. Totuşi, revoluţia de la SIF Muntenia arată că investitorii care au băgat bani la SIF-uri au devenit mai puternici şi încearcă să se implice mai mult în conducerea acestor companii, ceea ce ar putea determina şi alte schimbări în conducerile acestor societăţi în 2013, când sunt programate alegeri pentru Consiliile de Administraţie.
5.Schimbarea gărzii la SIF Banat-Crişana (impact: neutru) O schimbare neaşteptată a avut loc şi la SIF Banat-Crişana (SIF1), unde Ioan Cuzman, cel care a fost preşedinte din 1994, şi-a anunţat retragerea în luna noiembrie, predându-i fotoliul de preşedinte lui Dragoş Bîlteanu, unul dintre investitorii tineri de pe bursă. La 35 de ani, Bîlteanu este cel mai tânăr preşedinte de SIF. El controlează 5% din acţiunile SIF Banat-Crişana prin intermediul companiei Romenergo şi de la el se aşteaptă o nouă viziune pentru dezvoltarea SIF Banat-Crişana. Până atunci, Bîlteanu mai are de trecut un hop: alegerile pentru Consiliul de Administraţie din 2013.
6.Procesul pierdut de Franklin Templeton în faţa Ioanei Sfîrăială (impact: negativ) Pentru Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea (FP), 2012 a fost un an foarte agitat. În afară de intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, una dintre cele mai importante companii din portofoliul Fondului, Templeton a fost puternic lovit şi de litigiile cu avocata Ioana Sfîrăială. Într-unul dintre ele, Curtea de Apel Bucureşti a anulat hotărârile AGA din septembrie 2010 prin care Templeton fusese desemnat administrator al FP. Această sentinţă complică mult situaţia Templeton, care deşi rămâne administrator se vede nevoit să se apere în zeci de procese prin care Ioana Sfîrăială a atacat toate hotărârile luate la Fondul Proprietatea în ultimii doi ani. Procesele au blocat atât răscumpărarea de acţiuni votată de acţionarii FP în aprilie cât şi reducerea capitalului social, iar lucrurile nu merg prea bine nici cu listarea Fondului Proprietatea la Varşovia, astfel că pentru administratorul FP, dar şi pentru acţionari, au fost puţine motive de bucurie în 2012.
7.Cazul brokerului fugar Cristian Sima (impact: negativ) În octombrie, ştirea fugii din ţară a brokerului Cristian Sima, care era în acel moment şi preşedintele Bursei din Sibiu (Sibex), a explodat la televiziunile de ştiri, reuşind să arunce un nor negru de îndoială asupra întregii pieţe de capital. Iniţial s-a speculat că Sima, în calitate de şef al firmei de brokeraj WBS Holding, înregistrată în Insulele Virgine, ar fi fugit cu banii clienţilor, printre care nume importante ca economistul Daniel Daianu, omul de afaceri Gabriel Popoviciu sau creatoarea de modă Irina Schrotter. Apoi, din Islanda, Sima a mărturisit că a pierdut banii clienţilor şi că a fugit de frica unor clienţi care-l ameninţau. Cazul Sima, deşi are legătură doar tangenţial cu piaţa de capital locală, a reuşit prim mediatizarea de care s-a bucurat să topească bruma de încredere care mai exista faţă de bursă şi să inducă în rândul publicului o percepţie negativă legată de investiţiile pe piaţa de capital, fără ca bursa, brokerii sau CNVM să reacţioneze în vreun fel.
8.Eşecul privatizării Oltchim (impact: neutru) Luna septembrie a fost marcată de un alt scandal centrat în jurul unei companii de pe bursă, respectiv combinatul chimic Oltchim. Mai întâi, Constantin Roibu, cel care a condus compania peste 20 de ani, a fost forţat să demisioneze, după ce combinatul şi-a oprit producţia în luna august din lipsă de finanţare. Apoi, statul a derulat o privatizare care a stârnit puternice controverse, care i-a avut ca actori principali pe Remus Vulpescu, şreful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) şi pe omul de televiziune Dan Diaconescu, câştigătorul surpriză al licitaţiei pentru Oltchim. Scandalul, care a ajuns rapid în sfera politică, s-a încheiat după ce premierul Victor Ponta a hotărât să anuleze privatizarea Oltchim din cauză că Dan Diaconescu nu a făcut dovada că are banii (circa 45 mil. euro) pe care-i licitase pentru pachetul de acţiuni al statului. Oltchim a rămas în continuare la stat, care se chinuie să găsească soluţii de relansare, Vulpescu a fost demis de la OPSPI, iar Dan Diaconescu a pierdut alegerile în colegiul în care a candidat împotriva lui Ponta. Pe bursă, acţiunile Oltchim s-au prăbuşit cu 50% în acest an.
9.Oferta de obligaţiuni a GDF Suez (impact: pozitiv) Ştirea că distribuitorul de gaze naturale GDF Suez Energy România pregăteşte o emisiune de obligaţiuni pe bursa locală a luat prin surprindere pe toată lumea. Compania a reuşit să vândă în octombrie obligaţiuni în valoare de 250 mil. lei (55 mil. euro), rezultatul ofertei arătând că piaţa locală poate fi o alternativă de finanţare pentru companii. Oferta GDF Suez poate deschide drumul pentru dezvoltarea unei pieţe a obligaţiunilor corporative, mai ales că există cerere la nivel local din partea fondurilor de pensii, a fondurilor mutuale şi a firmelor de asigurări.
10.Ieşirea de pe bursă a ING şi UniCredit (impact: negativ) La începutul lunii octombrie, olandezii de la ING au anunţat că-şi închid operaţiunile de brokeraj pe mai multe pieţe, inclusiv România, păstrându-le însă pe cele din Polonia. Câteva săptămâni mai târziu, UniCredit CA IB Securities şi-a anunţat clienţii că din decembrie îşi opreşte activitatea. Plecarea celor doi intermediari lasă un gol mare pe piaţă, deoarece cumulat ING (locul 2 în topul brokerilor) şi UniCredit (locul 3) au avut în 2012 tranzacţii cu acţiuni de 2,75 mld. lei şi o cotă de piaţă de 18%. În plus, cei doi intermediari lucrau preponderent cu fonduri străine, ceea ce înseamnă că bursa de la Bucureşti devine mai puţin vizibilă pentru investitorii internaţionali. Plecarea lor este şi un puternic semnal de alarmă pentru piaţa bursieră şi arată că firmele de brokeraj nu-şi mai pot susţine activitatea din cauza tranzacţiilor mici şi a comisioanelor reduse. De altfel, şi alte firme de brokeraj au ieşit de pe piaţă în ultimul an (Active International, OTP Bank, RBS Bank).
11.Vânzarea pachetului de 0,4% din Petrom de către BERD (impact: neutru) Tranzacţia de vânzare a 0,4% din Petrom (SNP) de către BERD a fost una dintre cele mai mari derulate în acest an pe bursă, cu o valoare de circa 18 mil. euro. BERD a vândut acţiunile la un preţ cu 6% sub cel de pe piaţă şi a fost nevoie ca brokerii de la Raiffeisen Capital&Investment şi Wood să-şi sune toţi clienţii importanţi pentru a-i îndemna să cumpere acţiuni. În final, cele mai mari pachete le-au cumpărat SIF Moldova, SIF Oltenia şi Franklin Templeton, adică tot investitorii tradiţionali de pe bursă, tranzacţia nereuşind să aducă niciun nume nou în piaţă. Plasamentul de la Petrom a arătat că din cauza pieţei nelichide, nici chiar cea mai mare şi mai profitabilă companie din România nu reuşeşte să atragă prea uşor cumpărători şi că pentru a vinde un pachet mai mare de acţiuni tot este nevoie de un discount. În mod normal, pe o piaţă mai mare ca cea de la Varşovia, Viena sau chiar Budapesta, o astfel de tranzacţie ar fi avut loc direct în piaţă, cu un discount mai mic.
12.Listarea Apple, Google, Facebook (impact: neutru) Dacă listări de companii româneşti nu au fost în 2012, totuşi bursa a reuşit să-şi adauge în ofertă acţiunile celor mai cunoscute companii americane. Brokerii de la Tradeville, firma controlată de Siminel Andrei, au continuat să aducă pe sistemul alternativ al bursei companii internaţionale pentru a facilita accesul investitorilor locali la aceste acţiuni. Capul de afiş l-au ţinut acţiunile Apple, cea mai mare companie din lume, care se tranzacţionează pe ATS-ul bursei începând din aprilie şi au reuşit să atragă un interes ceva mai ridicat din partea investitorilor. Totuşi, tranzacţiile nu sunt încă semnificative. Apple a avut un rulaj de 3,77 mil. lei, în timp ce pentru restul titlurilor americane tranzacţiile au fost mai reduse. La începutul lunii decembrie au intrat la tranzacţionare şi acţiunile reţelei de socializare Facebook (FB). Facebook a fost cea mai urmărită companie în acest an. După ce acţiunile s-au listat în mai, în urma unei oferte publice iniţiale de 16 miliarde de dolari, preţul s-a prăbuşit cu aproape 50%. Între timp, cotaţia şi-a mai revenit. Titlurile Apple, Google sau Facebook ar putea atrage o nouă categorie de investitori pe bursă, investitori tineri care nu sunt interesaţi de SIF-uri sau Petrom, ci de acţiuni ale companiilor tehnologice. Totuşi, impactul la nivel de piaţă este redus.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
