Ultimele 827 milioane de acţiuni deţinute de stat la Fondul Proprietatea se vor epuiza pe despăgubiri către foştii proprietari în maximum două luni. La coadă la despăgubiri se află peste 50.000 de persoane care riscă să rămână cu nişte hârtii fără valoare dacă nu prind ultimele acţiuni la Fond.
Fondul are un capital social de 13,77 miliarde de lei, în timp ce capitalul social vărsat este de 13,405 miliarde de lei. Diminuarea capitalului social vărsat a intervenit ca urmare a faptului ca statul român nu a efectuat aportul în natură cu toate acţiunile menţionate în actele normative în vigoare deţinute de societăţile: Electromecanica Ploieşti, Compania Naţională Romarm, filiala Uzina Mecanica Bucureşti S.A. şi la Societatea Naţională Nuclearelectrica.
Înainte de listarea Fondului din 25 ianuarie participaţia statului era de 38% din Fond, însă din cauza preţului mic al acţiunii FP de pe Bursă, statul şi-a văzut participaţia redusă mai repede decât şi-a propus, având în vedere că despăgubirile nu se mai fac la valoarea nominală de un leu, ci la preţul de piaţă al acţiunii. În baza ritmului de despăgubire din lunile trecute, persoane apropiate Fondului estimează că pachetul rămas de 6% se va epuiza până la finele lunii octombrie.
"Într-o lună de zile - maximum două statul îşi va epuiza acţiunile la Fond. După acest moment se va intra într-un hiatus: titlurile de despăgubire emise de ANRP vor deveni hârtii fără valoare pentru că nu mai sunt acţiuni FP în care să fie convertite şi nici bani. Guvernul nu are curajul să ia o decizie în momentul de faţă şi să anunţe oficial că plafonează despăgubirile şi nici să spună că va majora capitalul Fondului. Orice măsură pe care o va lua Guvernul în problema despăgubirilor va avea o puternică miză electorală în spate, astfel că mă aştept ca oficialii Guvernului să facă doar nişte declaraţii în care să anunţe că analizează situaţia", a spus Iulian Lepa, avocat specializat în despăgubiri şi el însuşi acţionar la FP.
Şi Ovidiu Fer, analist la casa de brokeraj cehă Wood & Co., care tranzacţionează şi pe piaţa de la Bucureşti, se aşteaptă ca statul să iasă "fără prea mult zgomot" din acţionariatul Fondului până la finele lunii octombrie.
O altă miză legată de epuizarea pachetului de 6% din FP aflat pe mâinile statului este convocarea AGA pentru schimbarea Actului Constitutiv al Fondului şi pentru supunerea la vot a listării secundare la Varşovia. Până în prezent administratorul Franklin Templeton nu a convocat AGA, însă cu cât această Adunare va fi convocată mai târziu, cu atât mai puţin va avea de spus statul.
Al doilea cel mai mare acţionar instituţional este firma britanică de investiţii City of London Investment Management, care deţine 5,85% din Fond. Printre cele peste o sută de fonduri străine prezente în acţionariatul FP se numără East Capital, ING International, Elliott, Cartesian, Danske Invest, Erste Sparinvest, Finasta. Participaţia totală deţinută de fondurile străine a crescut în august la 34,67% de la 31% la finele lunii iulie, în timp ce participaţia deţinută de acţionarii privaţi români a crescut de la 38,6% la 39,15%.
Cel mai mare acţionar privat este Georgia Palade van Dusen, moştenitoarea industriaşului interbelic Nicolae Malaxa, cu un pachet de 6,49% din Fond. Ea a vândut în august un pachet de acţiuni FP reprezentând 0,2% din capital în valoare de circa 2,6 mil. euro.
La înfiinţarea în 2005 Fondul a primit de la Guvern, drept capital social, pachete de acţiuni la cele mai valoroase companii din economie: Petrom, Transgaz, Transelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, complexurile energetice, Poşta Română, dar şi sume provenite din recuperarea unor creanţe din activitatea de comerţ exterior din perioada regimului comunist. În Germania, Ungaria şi Polonia, despăgubirile pentru foştii proprietari abuzaţi de regimul comunist au fost plafonate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
