Acţiunile româneşti incluse în indicii MSCI sunt cele mai expuse la „agitaţia“ marilor fonduri străine când pieţele scad. „Utilităţile“ ar putea proteja investitorii. Bursa de la Bucureşti a recuperat marţi jumătate din pierderile din "lunea neagră"

Companiile locale, precum Pe­trom, Electrica, Romgaz, incluse în in­dicii pieţelor de frontieră, sunt printre cele mai expuse mişcărilor de vânzare sau de cumpărare din partea marilor fon­durilor străine care sunt forţate să vândă în şedinţe precum a fost cea din 24 august, denumită lunea neagră, fără a mai lua în calcul valoarea intrinsecă a acestor emitenţi.

„Colegii mei din divizia de asset ma­nagement din Ungaria spun că este va­loare în acţiunile din Ro­mâ­nia, BRD, BT, Transgaz, Romgaz, Elec­trica, Petrom. Se uită cu interes să îşi creas­că deţinerile. Cele mai mari vo­lume sunt pe aceste companii, care sunt in­cluse în indici ai pieţelor de fron­tieră. Sunt fonduri de afară care au ra­portat retrageri mari astfel că îşi re­duc deţinerile pentru a onora retra­ge­rile. Nu mai con­tează preţul acţiunii, fondul vinde programat, are răs­cum­părări de plătit. Pe fondurile de emer­ging şi fron­tier markets au fost retra­geri mari în ultima pe­rioa­dă. Va fi în con­tinuare presiune pe aceşti emitenţi, deci oportunităţi de achi­ziţie pentru cei care vor să crească expunerile pe aceste com­panii“, a spus Dra­goş Ma­no­lescu, director investiţii la societatea de ad­mi­nistrare OTP Asset Mana­ge­ment, în cadrul emi­siunii de ieri ZF Live.

Deşi scăderea cotaţiilor acţiu­nilor a adus pierderi investitorilor, com­pa­niile listate nu au fost însă afectate de corecţii.

„Corecţiile nu au de ce să afecteze re­zul­tatele com­paniilor. Corecţii care nu sunt de lungă durată nu au de ce să afec­teze viaţa unei companii. Dacă corec­ţiile ar per­sista, şi am reveni la situaţia din 2007-2008, atunci e alt­ceva, ar putea fi afectate, nu mai pot atrage bani din piaţă. Corecţiile de la BVB sunt mai mici decât cele ra­por­tate de bursele din Europa. Cu excepţia zilei de luni 24 august, în şedinţele ante­rioare, când pieţele scă­deau consistent, BVB s-a ţinut bine. Economia trebuie să ajungă la rate de creştere mai mari şi abia atunci putem vedea şi BET de­păşind nivelul din 2007“, a spus Nicu Grigoraş, director tranzacţionare Inter­ca­pi­tal Invest.

El a adăugat că „ indicele BET e în teritoriul ne­ga­tiv acum, dar dacă ne uităm şi la dividend este încă pe plus, randament de 2%.

E o evoluţie destul de slabă, dar după ce depăşim perioada de vola­tilităţi, putem încheia anul cu un randament peste dobânda bancară, fără a include dividendul.“

„BVB a subperformat în acest an. Însă Petrom ar putea deveni foarte interesant pe termen lung, preţul pe­tro­lului nu va rămâne unde este, acţiunile Petrom ar tre­bui să devină mai lichide. Acum lichiditatea este mai mare pe acţiunile Transgaz. Când vor fi mai multe ac­ţiuni pe piaţă, Petrom va deveni mai inte­re­sant. Lis­tarea Petrom la Londra o văd pozitivă. Şi pentru Pe­trom şi pentru FP. Sunt mulţi inves­ti­tori străini care nu vin să cumpere acţiuni de pe bursa de la Bucureşti“, a conchis Manolescu de la OTP Asset Management.

Investitorii au trecut de la agonie la extaz: Bursa a recuperat jumătate din pierderile din „lunea neagră“

Investitorii au revenit la sentimente mai bune faţă de acţiunile tranzacţionate la bursa din Bucureşti, care a urcat ieri cu 3,17%, după un plonjeu în gol de minus 6,3% în şedinţa de luni. Încă o şedinţă ca aceea de marţi şi pierderile din „lunea neagră“ ar putea deveni o amintire urâtă pentru investitori.

Indicele BET,  care reuneşte evoluţia celor mai lichide zece acţiuni, a urcat ieri cu 3,17% recucerind pragul de 7.000 de puncte. Avansul bursei de la Bucureşti a avut loc în contextul în care teama investitorilor s-a domolit, iar pieţele europene de acţiuni au urcat şi cu 5%. Calmarea pieţelor a avut loc în contextul în care banca centrală a Chinei a redus marţi dobânda de politică monetară pentru a cincea oară din luna noiembrie, precum şi rezervele minime obligatorii ale băncilor, intensificând eforturile de susţinere a pieţei de capital şi de oprire a încetinirii creşterii economice. Bursa din China a fost cea care a dat tonul de prăbuşire a burselor după ce a scăzut luni cu peste 8%.

La Bucureşti, rulajele cu acţiuni au fost ridicate, mult peste media unei şedinţe obişnuite de tranzacţionare, semn că printre cumpărători se află şi fondurile mari de investiţii sau pensiile private care au profitat de corecţiile negative pentru a face cumpărături „la reduceri“.

Tranzacţiile cu acţiuni au fost ieri de peste 18 milioane de euro, potrivit informaţiilor disponibile la ora 17.00, faţă de un rulaj de 28 milioane de euro în şedinţa de luni 24 august.

Cele mai tranzacţionate acţiuni de la bursa din Bucureşti au fost ieri titlurile Banca Transilvania (TLV), care au avansat cu 3% până la cotaţia de 2,215 lei/titlu pe un rulaj de circa 18 milioane de lei. Romgaz a urcat cu 4% până la 31,64 lei/titlu, după că în deschiderea şedinţei marţi a scăzut pentru scurt timp sub pragul de 30 de lei/titlu, minim istoric. Investitorii au rulat acţiuni Romgaz (SNG) în valoare de circa 15 milioane de lei. Al treilea emitent cel mai tranzacţionat în şedinţa de ieri a fost BRD, cu un plus de 3,41% până la o cotaţie de 10,65 lei/titlu. Investitorii au tranzacţionat acţiuni BRD, a doua cea mai mare bancă din sistemul local după active, în valoare de 13,5 milioane de lei, potrivit datelor disponibile pe website-ul bursei de la ora 17.00.

Acţiunile grupului de distribuţie Electrica (EL) au avut un avans de circa 1% în şedinţa de ieri, sub cel al titlurilor Romgaz sau TLV, şi pentru că titlurile Electrica au rezistat mai bine corecţiilor de luni. Titlurile Electrica au scăzut cu 2,8% în şedinţa de luni, faţă de un minus de 6,3% raportat de indicele BET.

Raportat la începutul anului, indicele BET are un minus de 0,36%, mai bine decât scăderea de peste 5% raportată de bursele americane. După creşterile de ieri, bursa din Germania a revenit pe plus de la începutul anului (3%), iar bursa franceză are un câştig de circa 6%. Bursa din Polonia are un minus de 10% faţă de începutul anului, bursa din Viena are un plus de circa 5%, iar bursa din Budapesta are o apreciere de circa 25%.

Bursa chineză din Shanghai a închis marţi în scădere cu 7,6%, înre­gis­trând cel mai grav declin pe par­cursul a patru zile după 1996, din cauza temerilor investitorilor că guvernul de la Beijing abandonează mă­surile de susţinere a pieţei financiare, în timp ce bursa din Tokio a coborât cu 4%.

Bursele americane au deschis şedinţa de marţi cu creşteri ferme de peste 2%. În deschiderea şedinţei de marţi, pentru a doua zi la rând, bursa de la New York (NYSE) a invocat puţin utilizatul articolul 48 din codul bursei pentru prevenirea unei tran­zacţionării în panică. Scopul articolului 48 este de a asigura o tranzacţionare ordonată pe fondul turbulenţelor de pe pieţele financiare. Este folosit doar în cazul în care volatilitatea extrem de ridi­cată din piaţă ar putea avea un impact semnificativ asupra capacităţii formatorilor de piaţă (market makers) de a disemina indicaţiile de preţ înainte de „clopotul de deschidere“.

Cursul şi dobânzile s-au calmat după agitaţia de luni

Tensiunea de pe piaţa valutară s-a calmat ieri, după turbulenţele înregistrate luni, leul apreciindu-se uşor sub pragul de 4,44 lei/euro, apreciere mai puţin amplă, totuşi, decât cea raportată de monedelor din regiune.

Pe piaţa monetară de la Bucureşti, indicatorul Robor la 3 luni, pe baza căruia se stabileşte costul creditelor de retail în lei, a ajuns la 1,39% pe an, creşterea temperându-se.

Calmarea pieţei locale a fost influenţată de decizia băncii centrale a Chinei de ieri care a determinat revenirea apetitului pentru risc şi vine după ce luni tensiunea de pe pieţele internaţionale a agitat apele şi pe plan local, antrenând deprecierea leului şi creşterea dobânzilor la lei.

Cursul a testat luni pragul de 4,45 lei/euro, maximul ultimei luni şi jumătate pe fondul tensiunilor de pe pieţele financiare internaţionale, în timp ce dolarul a coborât sub pragul de 3,9 lei pentru prima dată în ultima jumătate de an. Euro s-a apreciat luni cu un ban, iar dolarul american a marcat o cădere de peste şase bani. Cotaţia de referinţă anunţată ieri de BNR a fost de 4,438 lei/euro, după ce luni a fost 4,441 lei/euro.

Turbulenţele globale s-au resimţit luni şi pe piaţa monetară indicatorul Robor la 3 luni făcând un salt de la 1,35% la 1,38% pe an. O creştere uşoară a dobânzilor pe piaţa interbancară se resimte în nivelul ratelor lunare plătite de debitorii persoane fizice şi companii.

„Ceea ce părea mai degrabă o corecţie a pieţei de capital chineze s-a transformat într-o aversiune globală la risc. Pentru moment, ING vede aceste evenimente mai degrabă ca o corecţie a pieţelor financiare decât ceva sistemic. Sigur, lucrurile sunt destul de volatile şi evoluează rapid. O mostră în acest sens a fost decizia băncii centrale a Chinei de astăzi care a determinat revenirea apetitului pentru risc şi a condus la aprecierea leului, mai puţin amplă, totuşi, decât cea a monedelor regionale“, afirmă Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank.

Rămane de văzut dacă revenirea de pe pieţele financiare este sustenabilă şi dacă această corecţie a preţurilor activelor financiare era necesară.

În cazul în care lucrurile se degradează accelerat, nu este exclusă o reacţie coordonată a băncilor centrale majore pentru stimularea economiilor dacă ne gândim la reacţia Fed în 1998 după criza asiatică, din Rusia şi LTCM (default-ul fondului de hedfing Long Term Capital Management - n.red.), când a implementat un ciclu scurt de stimulare monetară ca reacţie, conchide Dascălu.