În jumătate de an însă, barilul de petrol a pierdut jumătate din valoare, în anumite zile scăzând chiar sub pragul de 50 de dolari, iar estimările companiilor pentru anul acesta nu sunt deloc optimiste, cele mai multe anticipând valori în jurul pragului de 60 de dolari. Au fost mai mulţi factori care au dus la scăderea abruptă a preţului barilului de petrol.
Măsurile pentru creşterea eficienţei energetice, dar şi creşterea economică anemică nu au susţinut cererea de petrol la nivel global. Tensiunile din Irak şi Libia nu au afectat producţia celor două ţări, iar America, datorită producţiei de petrol din şisturi, deşi nu exportă, importă mult mai puţin, ceea ce a dus la un exces de ofertă. În cele din urmă, saudiţii şi aliaţii lor din Golf au decis să nu-şi sacrifice cota de piaţă de dragul de a restabili preţul. Ei ar putea influenţa curba producţiei semnificativ, dar principalele beneficii s-ar duce către ţări ca Iran sau Rusia. Nu în ultimul rând, un preţ mic al petrolului pune presiune enormă şi pe activităţile de producţie ale SUA din şisturi.
Pe plan local, la finalul anului trecut benzina a coborât pentru prima dată în ultimii patru ani sub pragul de 5 lei pe litru, dar acum preţul se îndreaptă din nou spre pragul de 6 lei pe litru, una dintre explicaţii fiind şi aprecierea dolarului faţă de leu. Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, deja a anunţat tăierea cu 30% a bugetului de investiţii pentru anul acesta, principala cauză fiind barilul ieftin.
