Investiţiile în active conectate la creşterea economică, precum proiectele de infrastructură sau imobiliarele, ar putea ajuta fondurile de pensii private să rezolve ecuaţia obţinerii de randamente ridicate într-un context dominat de dobânzi reduse. Însă le-ar expune la riscuri politice şi de lichiditate destul de greu de digerat.
Lansat în 2007, sistemul românesc de pensii private a ajuns în prezent la active de 22 miliarde de lei, investite preponderent în titluri de stat. Astfel, fondurile de pensii finanţează în principal deficitul statului şi într-o proporţie de 20% companiile româneşti prin investiţii în acţiuni tranzacţionate la bursa din Bucureşti. Această structură a investiţiilor le-a adus fondurilor de pensii private câştiguri bune, în medie de 10% pe an, în condiţii de risc redus pentru viitorii pensionari.
Cum în prezent dobânzile sunt la minime istorice, fondurile de pensii private nu se mai pot baza pe titlurile de stat, la fel ca în trecut, pentru a obţine randamente ridicate. Cu această provocare se confruntă nu doar fondurile româneşti de pensii, ci şi restul fondurilor din Europa.
„Nu ne-am mai confruntat niciodată cu o provocare aşa de mare ca acum: să încercăm să obţinem randamente bune pentru clienţii noştri într-un context dominat de dobânzi mici“, a spus britanicul Berry Par, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Participanţilor la Schemele de Pensii Private din Marea Britanie, la conferinţa „Central & Eastern European Pension Investment Forum“ organizată vineri de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi World Pensions Council la Bucureşti. În Regat funcţionează circa 40.000 de scheme de pensii private.
