Iniţial, proiectul de lege nu ţinea cont de prevederile legii de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 90/2014 prin care cerinţele de cvorum şi de majoritate pentru ridicarea dreptului de preempţiune şi pentru aprobarea aporturilor în natură au fost înăsprite, la un cvorum de 85% şi o majoritate de trei pătrimi. Proiectul înainta cerinţe de 75% cvorum şi majoritate de 2/3. Ministerul Finanţelor a preluat propunerea AIPC şi a ridicat cvorumul la 85% şi majoritatea de trei pătrimi.
În luna octombrie, AIPC atragea atenţia printr-un comunicat de presă că o piaţă de capital precum cea din România nu se află în poziţia de a relaxa cerinţele de raportare periodică aplicabile emitenţilor. Dimpotrivă, investitorii considerau benefică menţinerea unor cerinţe de raportare trimestrială, astfel încât potenţialii investitori să poată avea cât mai multe informaţii despre societăţile în care intenţionează să investească. Practic, o mai mare transparenţă a emitenţilor se va traduce într-o mai bună vizibilitate a pieţei de capital din România.
Nu în ultimul rând, o relaxare a cerinţelor de raportare periodică ar produce un efect negativ prin comparaţie.
„Astfel, dorim să menţionăm că Bursa din Varşovia (des invocată drept model de actorii pieţei de capital) impune ca emitenţii tranzacţionaţi pe piaţa sa principală să realizeze raportări trimestriale. Prin urmare, dacă o piaţă dezvoltată precum cea din Polonia nu a renunţat la raportările trimestriale, de ce şi-ar permite piaţa de capital din România să facă acest lucru?“, spuneau reprezentanţii AIPC în luna octombrie.
