Raportul de 67 de pagini care însoţeşte proiectul pentru 2012 al bugetului de stat nu cuprinde nicio singură referinţă la privatizarea companiilor de stat şi la vânzarea de acţiuni prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti (BVB) deşi Guvernul promite de doi ani că va privatiza sau va lista pe bursă principalele companii din sectorul energetic sau din transporturi.
Lipsa veniturilor din privatizări din veniturile bugetare estimate pentru anul viitor este o dovadă în plus că Guvernul nu vrea încă să-şi asume aceste promisiuni.
În comparaţie, guvernul polonez a prevăzut în bugetul pentru anul viitor venituri din privatizări de 10 miliarde de zloţi (circa 2,27 mld. euro). Însă spre deosebire de Guvernul român, polonezii au un minister special care administrează procesul de privatizare a companiilor de stat şi o strategie multianuală de privatizări pe care au respectat-o până acum, câştigând astfel încrederea investitorilor străini şi dezvoltându-şi piaţa de capital internă.
Mai mult, spre deosebire de statul român, care a înţeles să facă privatizări cedând complet controlul asupra unor companii strategice pentru economie, precum Petrom şi BCR, unor investitori strategici, polonezii au vândut acţiuni pe bursă însă au păstrat controlul companiilor.
La nivel declarativ, asta îşi propune acum şi statul român, prin vânzarea unor pachete minoritare de acţiuni la companii precum Transelectrica, Transgaz, Romgaz, în prima fază, iar mai apoi Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi la alte companii din sectorul energetic. În teorie, e simplu: prin vânzarea unor pachete de acţiuni pe bursă statul încasează bani pentru a-şi susţine investiţiile, dar stimulează şi eficientizarea acestor companii, prin deschiderea lor faţă de investitori, forţându-le să devină mai transparente şi mai atente în modul în care încheie contractele şi cheltuie banii. Despre asta se vorbeşte de doi ani, în sensul că FMI presează statul să dea drumul la privatizări, iar Guvernul promite că o va face.
În practică însă, statul a demonstrat până acum contrariul: că nu vrea să deschidă încă principalele companii din portofoliu către investitori. La finele lunii septembrie, reprezentanţii Ministerului Economiei au votat împotriva listării la bursă a Hidroelectrica, iar săptămâna trecută a votat şi împotriva listării Nuclearelectrica. Fondul Proprietatea (FP), care este acţionar minoritar în ambele companii, a solicitat în adunarea generală a acţionarilor începerea demersurilor de listare.
"Spre deosebire de Polonia care are în buget venituri din privatizări şi o strategie de privatizare clară, noi încercăm să întârziem cât mai mult privatizările şi să ne protejăm băieţii deştepţi ca să nu iasă la iveală contractele acestora cu statul. Când nu ne va mai finanţa nimeni, iar costurile de refinanţare vor ajunge atât de mari încât nu ni le vom mai permite şi va trebui să dăm înapoi banii împrumutaţi de la FMI, evident că FMI ne va obliga să vindem cu orice preţ, ca pe greci. Cei care tărăgănează acum privatizările vor fi atunci responsabili pentru faptul că statul îşi va vinde companiile pe nimic", a declarat Dumitru Beze, preşedintele Asociaţiei Investitorilor de pe Piaţa de Capital (AIPC).
Marile companii de stat au fost întotdeauna înconjurate de controverse în România, înregistrând pierderi sau rezultate slabe deşi sunt monopoluri sau lideri de piaţă.
În prezent, cele mai mari discuţii sunt în jurul companiilor din sectorul energetic şi, în special, în jurul "perlei" Hidroelectrica.
Contractele încheiate între Hidroelectrica şi traderi de energie precum Energy Holding, Alpiq, Buzman, sau cu Alro şi ArcelorMittal, la preţuri sub preţul de pe piaţa liberă (OPCOM) au fost scoase la iveală de Fondul Proprietatea, care a publicat în luna iulie rapoartele anuale ale celor mai importante 20 de companii din portofoliu. Tot Fondul Proprietatea i-a dat în judecată recent pe administratorii Hidroelectrica pentru că au semnat în decembrie 2010 prelungirea contractului cu ArcelorMittal.
Aceste contracte, care aduc profituri uriaşe unor companii private, reprezintă însă pierderi pentru stat, iar vânzarea unor pachete de acţiuni la aceste companii prin bursă ar determina o presiune publică mult mai mare pentru ca aceste companii să se eficientizeze.
În plus, companiile din energie şi transporturi au nevoie de investiţii mari pe termen lung, iar atragerea de finanţare prin piaţa de capital ar uşura povara statului. Din aceste considerente, privatizările prin bursă ar trebui să fie o prioritate a Guvernului asumată inclusiv prin proiectul de buget.
Oferta Transelectrica vine în primăvară
Oferta prin care statul îşi propune să vândă pe bursă 15% din acţiunile Transelectrica (TEL) va avea loc cel mai probabil în primăvara anului viitor. Această vânzare ar putea aduce 45 mil. euro la buget. Ieri, OPSPI a semnat contractul de intermediere cu consorţiul format din BCR, Intercapital Invest şi Swiss Capital. Următoarea pe listă este Transgaz, la care statul îşi propune de asemenea să vândă 15%, după care ar urma listarea a 15% din acţiunile Romgaz. Pentru Hidroelectrica şi Nuclearelectrica există doar promisiuni, nefiind asumat un calendar de privatizare. De asemenea, statul mai are pe listă şi reluarea vânzării unui pachet de 9,84% din acţiunile Petrom după ce oferta din vara acestui an a eşuat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
