Pe 23 iunie, britanicii au votat în proporţie de 51,89% pentru ieşirea din proiectul european la care aderaseră în 1973.
Un adevărat cutremur a afectat toate pieţele financiare, fiind momente care aduceau aminte de primele zile ale panicii induse de criza financiară declanşată de falimentul băncii de investiţii Lehman Brothers în septembrie 2008.
Indicii marilor burse afişau scăderi şi de până la 10%, în timp ce lira sterlină a scăzut în câteva ore la minimul ultimilor 30 de ani în faţa monedei americane. La Bucureşti, indicele BET, referinţa bursei locale, a scăzut la începutul şedinţei de tranzacţionare din 24 iunie cu 6%.
Paradoxal, frica de un posibil nou crah s-a topit în câteva zile, iar pieţele internaţionale au început să afişeze cotaţii peste pragul de dinaintea Brexitului. Toţi investitorii stau însă cu ochii aţintiţi pe viitoarele rezultate economice ale britanicilor, pentru a verifica dacă avertizările analiştilor cu privire la coşmarul cu care se vor confrunta în cazul separării de proiectul european se vor adeveri.
Nici până în prezent nu este clar cum va decurge şi ce consecinţe va avea procesul dezlipirii Marii Britanii de Uniunea Europeană, însă şansele unei despărţiri line pare că s-au evaporat în momentul în care cele două blocuri au anunţat că Marea Britanie nu va mai face parte din piaţa unică europeană.
Fantoma Brexitului va mai bântui pentru multă vreme, însă acest eveniment forţează un răspuns rapid, dur, poate chiar brutal la întrebarea care defineşte Uniunea Europeană, dar care a tot fost amânat din cosiderente tactice: „Mai multă sau mai puţină Europă?“
