Oferta statului de vânzare pe bursă a 15% din acţiunile Transelectrica Bucureşti (TEL), compania care deţine monopolul transportului de energie din România, este prima tranzacţie reuşită a statului pe piaţa de capital după listarea Transgaz Mediaş (TGN) în decembrie 2007.
Rezultatul ofertei a reuşit să mai îndrepte imaginea pieţei locale de capital, şifonată după eşecul de anul trecut al ofertei Petrom, iar brokerii şi bursa au acum un exemplu pozitiv pe care-l pot arăta companiilor private care de trei ani nu mai vor să audă de finanţare prin bursă. Totuşi, unii jucători din piaţă se aşteptau la o competiţie mai mare între investitorii instituţionali, care nu au plusat faţă de preţul minim din ofertă.
Ministerul Economiei va încasa circa 37,7 milioane de euro din vânzarea acţiunilor, cu circa 7% mai puţin decât valoarea la care pachetul era evaluat ieri pe bursă. Diferenţa se explică prin faptul că pentru a subscrie în cadrul unor astfel de oferte investitorii solicită un discount faţă de preţul de pe piaţă.
Preţul mediu obţinut de stat în cadrul ofertei a fost de aproape 15 lei, puţin peste preţul minim la care Guvernul era dispus să vândă acţiunile, de 14,9 lei. Asta deşi cererea de acţiuni a fost în final cu 58% mai mare decât oferta.
Marii investitori, cărora le-a fost alocată o tranşă de 90% din valoarea ofertei, au plasat cele mai multe ordine în intervalul 14,9-15,5 lei, nefiind dispuşi să supraliciteze cu un preţ mai mare, astfel că preţul final pe tranşa mare a fost de 14,9 lei. În schimb, pe tranşa micilor investitori a fost mai multă agitaţie, iar subscrierile au depăşit de 2,8 ori numărul de acţiuni alocate, fapt care a urcat preţul de alocare la 15,71 lei, cu 5,4% peste preţul minim din ofertă. Cei care au pus ordine sub acest preţ nu vor primi acţiuni.
Rezultatul ofertei Transelectrica nu a avut un ecou foarte puternic ieri pe bursă, tranzacţiile cu acţiuni fiind ieri printre cele mai mici din acest an. Acţiunile Transelectrica nu au avut oscilaţii semnificative, tranzacţionându-se în intervalul 16-16,64 lei. Unii investitori care deţineau dinainte acţiuni Transelectrica şi au cumpărat şi în ofertă au vândut pachete mici de acţiuni, pentru a-şi marca deja profiturile, având în vedere că în ofertă au luat la un preţ mai mic. "Nu mă aştept la un efect spectaculos pe termen scurt, dar pe termen mediu şi lung oferta Transelectrica e un mare pas înainte pentru piaţă şi pentru viitoarele privatizări prin bursă ale statului", a declarat Radu Hanga, directorul general al BT Asset Management.
Brokerii şi investitorii de pe bursă sunt bucuroşi acum că au un exemplu pozitiv, mai ales după eşecul de anul trecut al ofertei prin care statul a încercat să vândă 9,84% din acţiunile Petrom, şi speră că faptul că statul a reuşit să vândă toate acţiunile va încuraja Guvernul să meargă înainte cu tranzacţiile asumate, respectiv vânzarea a 15% din Transgaz, listarea a 20% din Tarom şi a 15% din Romgaz, precum şi ofertele publice iniţiale (IPO) ale Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.
Cine încasează comisioanele de 1 mil. euro
Consorţiul de intermediere a ofertei Transelectrica va încasa un comision de circa 741.000 de euro, reprezentând 1,97% din valoarea finală a ofertei, conform prospectului de emisiune. Consorţiul a fost format din BCR, cea mai mare bancă locală, Swiss Capital, cea mai mare firmă de brokeraj de pe bursă, şi Intercapital Invest, una dintre cele mai mari firme de brokeraj pe retail.
Brokerii din consorţiu vor împărţi acest comision cu firma de avocatură NNDKP (Nestor), care i-a oferit consultanţă juridică la pregătirea ofertei şi a prospectului. Echipa de avocaţi care a lucrat la oferta Transelectrica (pentru intermediari) a fost condusă de Gabriela Cacerea, partener al casei de avocatură, şi a fost formată din 20 de avocaţi şi consultanţi. Onorariul avocaţilor ar putea fi cuprins între 100.000 şi 300.000 de euro. Din onorariul încasat, consorţiul va plăti şi serviciile consultantului financiar, BDO.
Statul a fost reprezentat în tranzacţie de avocaţii de la Muşat, coordonaţi de Miruna Suciu, partener al casei de avocatură. Muşat a consiliat OPSPI de la selectarea intermediarului şi până la finalul ofertei şi ar putea încasa un onorariu de peste 100.000 de euro.
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a încasat 131.000 de euro, adică 0,35% din valoarea ofertei, pentru avizarea prospectului final. Circa 51.000 de euro vor merge la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), comisionul plătit de vânzător în ofertele publice secundare de vânzare de acţiuni fiind de 0,135% din valoare. Depozitarul Central va încasa circa 3.000 de euro pentru decontarea ofertei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
