Analiştii principalelor case de brokeraj şi bănci localeconsideră că proiectul de înfiinţare a celor două companiienergetice naţionale, modul de raportare a rezultatelor financiareale companiilor nelistate din portofoliul Fondului Proprietatea(FP), dar şi programul de răscumpărare a acţiunilor pe care fondulintenţionează să-l deruleze după listare ar putea avea o influenţăsemnificativă asupra valorii acţiunilor FP.
Reprezentanţii fondului au răspuns la o parte dintre acesteîntrebări ieri, în cadrul unei întâlniri cu analiştii locali, carea fost închisă presei. Aceasta este prima dintr-o serie deîntâlniri pe care Franklin Templeton şi intermediarii listării FP(Raiffeisen, BRD şi ING) le au programate până la listarea fondului(pe 25 ianuarie), în vederea promovării acestuia către investitorilocali şi străini.
Prima problemă ridicată de analişti a fost care va fi impactulînfiinţării celor două companii energetice naţionale, Electra şiHidroenergetica asupra activelor Fondului Proprietatea.
Proiectul înfiinţării celor două companii prevede ca activeleHidroelectrica, una dintre principalele companii din portofoliulFP, să fie divizate între cele două companii, în care vor fiintegrate şi cele trei complexuri energetice (Turceni, Rovinari şiCraiova), precum şi Nuclearelectrica, alte companii importante dinportofoliul fondului, alături de active ale Termoelectrica şi alecompaniilor din sectorul producţiei de cărbune, care au avutpierderi în ultimii ani.
În urma fuziunii, Fondul Proprietatea ar urma să primeascăacţiuni la cele două companii, însă analiştii cred că înfiinţareacelor două companii gigant ar avea un efect negativ asupra valoriifondului şi ar crea o percepţie negativă în rândul investitorilorstrăini.
"Procesul de înfiinţare a celor două companii este suspendat înacest moment. Până în prezent am reuşit să obţinem în instanţăsuspendarea procesului (de fuziune - n.red.) în contradictoriu cuNuclearelectrica şi Hidroelectrica, iar fuziunea nu poate avea locatât timp cât cele două companii nu pot participa la ea. Noi atacămprocesul din cauza nerespectării procedurilor legale şi din cauzalitigiilor din trecut privind majorările de capital social(derulate de companiile implicate în fuziune - n.red.)", audeclarat reprezentanţii FP.
Ei le-au mai spus analiştilor că în acest moment nu se întrevedecontinuarea procesului de înfiinţare a celor doi giganţienergetici.
O altă întrebare a vizat clauzele privind vânzarea acţiunilordeţinute de Fondul Proprietatea la companiile privatizate dinsectorul distribuţiei energiei electrice, analiştii dorind să afledacă în cazul E.On Moldova şi al filialelor Enel Muntenia, Dobrogeaşi Banat există opţiuni de cumpărare la dispoziţia acţionaruluimajoritar sau opţiuni de vânzare la dispoziţia FonduluiProprietatea.
Întrebarea vine în contextul în care Fondul Proprietatea şi-avândut în 2009 participaţia deţinută la CEZ Oltenia, după ce grupulceh CEZ şi-a exercitat opţiunea de cumpărare a participaţiilorminoritare deţinute de FP şi de stat prin intermediul Electrica.Fondul a încasat atunci circa 230 mil. euro.
Reprezentanţii FP spun că doar în cazul filialelor E.On existăclauze prin care grupul german le poate cere acţionarilorminoritari să-şi vândă participaţiile, iar formula de calculare apreţului este un multiplu de EBITDA (profit operaţional) care ia încalcul un indice de referinţă internaţional. În cazul filialelorEnel, nu există astfel de clauze în contractele de privatizare.
Analiştii au mai ridicat întrebări privind modul în care vor firaportate rezultatele financiare ale companiilor nelistate dinportofoliul FP, în condiţiile în care acestea pot avea o influenţăsemnificativă asupra evaluării activelor fondului. Multe dintrecompaniile deţinute de FP sunt nelistate şi foarte puţintransparente, nerealizând raportări publice ale rezultatelorfinanciare, ceea ce reprezintă un factor semnificativ de riscpentru investitori.
Analiştii au avut întrebări şi privind modul cum se va derulaprogramul de răscumpărare a acţiunilor de către FP. Potrivit uneidecizii a adunării generale a acţionarilor, Fondul Proprietatea vaputea răscumpăra după listare până la 10% din acţiunile proprii,dacă preţul de tranzacţionare de pe Bursă va fi mult mai mic decâtvaloarea activelor raportată de fond.
În decembrie, acţiunile FP se tranzacţionau pe piaţa gri înjurul nivelului de 0,5 lei, în timp ce valoarea unitară a activuluinet (VUAN) era de circa 1,15 lei. Reprezentanţii FranklinTempleton, administratorul FP, au declarat chiar că se gândesc săfolosească această opţiune de răscumpărare pentru reducereadiscountului dintre preţ şi VUAN.
Răscumpărarea de acţiuni presupune însă un efort financiarsemnificativ din partea fondului, care a mai anunţat căintenţionează să distribuie întreg profitul din 2010 sub formă dedividende.
Utilizarea acestei opţiuni ar putea genera şi un posibilconflict de interese având în vedere că Franklin Templeton are larândul său interesul ca preţul acţiunilor să fie cât mai mare,deoarece comisionul de administrare este legat de capitalizareafondului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
