Business Hi-Tech

De ce a devenit Telegram, dezvoltată de ruşii Pavel şi Nikolai Durov, cea mai folosită aplicaţie de mesagerie din Ucraina

De ce a devenit Telegram, dezvoltată de ruşii Pavel şi...

Autor: Alexandra Cepăreanu

16.03.2022, 19:40 2025

Telegram, reţeaua socială şi aplicaţia de mesagerie lansată în 2013 de fraţii ruşi Pavel şi Nikolai Durov, înregistrează un număr de peste 550 de milioane de utilizatori lunar la nivel global şi este în prezent cea mai utilizată aplicaţie de mesagerie din Ucraina, potrivit The Guardian, după ce Volodymyr Zelenskiy – preşedintele Ucraine - a folosit platforma pentru a trimite mesaje video sau text din Kiev (capitala Ucrainei), în care vorbea despre rezistenţa ucrainenilor împotriva atacurilor armate rureşti.

Platforma a devenit populară atât în Ucraina, cât şi în Rusia, după ce la câteva zile distanţă după ce Rusia a început atacurile în Ucraina, autorităţile ruse au oprit accesul cetăţenilor ruşi la aplicaţii de socializare precum Facebook, Twitter sau chiar YouTube, pentru ca aceştia să nu citească informaţiile sau să vadă imagini şi clipuri video care prezintă activităţile armate ale Rusiei pe teritoriul Ucrainei.

Şi Pavel Durov a anunţat iniţial, la câteva zile după ce a Rusia a atacat Ucraina, că are în vedere închiderea Telegram pe teritoriul ţărilor implicate în război, pe durata conflictului, „dacă situaţia escaladează”, însă, în urma solicitărilor primite de la utilizatori - care au spus că este singura sursă de informare – fondatorul aplicaţiei a transmis următorul mesaj: „Verificaţi şi nu credeţi în informaţiile care sunt publicate pe canalul Telegram în această perioadă dificilă. Nu dorim ca Telegram să fie folosit ca un instrument care incită la ură etnică”, potrivit The Guardian.

Cumva, Telegram a devenit o armă în lupta cu propaganda digitală începută de Rusia, care, în cele din urmă, îi va aduce o creştere substanţială a numărului de utilizatori şi nu numai, mai scrie The Guardian.

Aplicaţia Telegram a fost populară în ţările din Europa de Est şi în Rusia şi înainte de conflictul armat început de Rusia în Ucraina, ajungând în 2021 la un miliard de descărcări. Telegram s-a prezentat publicului ca fiind o platformă unde utilizatorii au libertate de exprimare, ceea ce a făcut ca aplicaţia să fie descărcată şi folosită în special în ţări în care cenzura online este încă „puternică”, potrivit NBCNews.

În urma „succesului” înregistrat de platformă, Pavel Durov a devenit cunoscut drept „rusul Mark Zuckerberg”, având în vedere că Telegram „imită” oarecum aplicaţia Facebook, potrivit National Public Radio.

De asemenea, Telegram a devenit platforma grupurilor de protest, în general – fiind utilizată de grupuri anti-vaccinare, până la grupuri care creau campanii pro-democraţie în state precum Belarus, Hong Kong şi Iran, aliate Rusiei, mai scrie The Guardian.

Astfel, în contextul în care alte aplicaţii şi platforme sociale sunt restricţionate sau oprite, Telegram a rămas o sursă prin care ucrainenii pot transmite informaţii în timp real despre situaţia cu care se confruntă, iar ceilalţi utilizatori, inclusiv ruşi, pot avea „acces” la realitate.

 

Ce este diferit la Telegram – ce are în plus faţă de alte platforme

Platforma Telegram este similară cu WhatsApp sau Twitter, însă ceea ce face Telegram unic este focusul pe confidenţialitate, criptarea mesajelor şi documentelor şi utilizarea unui API open-source, scrie androidauthority.com.

Aplicaţia permite utilizatorilor trimiterea de mesaje altor utilizatori Telegram, crearea de grupuri pentru a purta conversaţii, contactarea persoanelor, efectuarea de apeluri video şi partajarea de fişiere. Însă, caracteristica principală a Telegram este confidenţialitatea şi, pentru a se asigura de acest lucru pentru utilizatori, platforma foloseşte criptarea end-to-end – pentru a îi opri pe cei din afara unei conversaţii bidirecţionale – companie, guvern, hacker, etc– să vadă ce a fost trimis, potrivit sursei citate anterior. De asemenea, Telegram stochează toate mesajele şi fotografiile pe un server securizat în cloud. Astfel, utilizatorii le pot accesa de pe orice dispozitiv, făcând Telegram mult mai „prietenos” decât alte aplicaţii, precum WhatsApp.

Un element care a dus la creşterea utilizării Telegram în timp este reprezentat de faptul că aplicaţia le oferă utilizatorilor posibilitatea de a crea grupuri de până la 200.000 de persoane ce pot discuta între ele. Comparativ, aplicaţia WhatsApp - deţinută de Facebook – impune o limită de 256 de membri într-un grup, potrivit The New York Times.

Potrivit sursei citate, WhatsApp a redus capacitatea utilizatorilor de a redirecţiona mesaje după ce a fost criticat în Brazilia şi în alte ţări pentru rolul pe care l-a jucat în campaniile de dezinformare din timpul alegerilor recente. În timp ce aplicaţiile rivale au adoptat politici mai stricte şi mai clar definite cu privire la abuz şi dezinformare, Telegram adoptă o abordare nemijlocită a conţinutului în chat-urile individuale şi de grup. Asta îl face un spaţiu sigur pentru utilizatori, inclusiv politicieni, care au fost interzişi pe alte platforme. În Brazilia, conturile de Twitter şi Instagram ale unui parlamentar, Daniel Silveira şi ale unui jurnalist conservator, Allan dos Santos, au fost suspendate în cadrul unei investigaţii a Curţii Supreme privind campaniile de dezinformare care au inclus ameninţări la adresa judecătorilor.

Publicaţia The New York Times a creat un cont pe Telegram, unde publică interviuri, ştiri de ultimă oră şi reportaje despre războiul început de Rusia în Ucraina, ce pot fi accesate de orice utilizator al Telegram.

 

Pe de altă parte, Facebook, Twitter, YouTube şi TikTok au eliminat publicaţiile media ruseşti – inclusiv canalele acestora în limba engleză, spaniolă, franceză şi germană – de pe platformele lor, după ce Uniunea Europeană a impus sancţiuni reţelei media susţinută de Kremlin, în urma informaţiilor publicate, scrie Politico.eu.

Volodymyr Zelenskiy, a folosit platforma Telegram şi în 2019, în perioada campaniei pentru alegerile prezidenţiale, în urma cărora a şi devenit preşedintele Ucrainei.

În continuare, după mai bine de două săptămâni de la începerea conflictului armat de pe teritoriul Ucrainei, Volodymyr Zelenskiy postează pe contul de Telegram diferite mesaje despre situaţia actuală. Recent, spre exemplu, Zelenskiy a transmis că este sigur „că în curând vom putea spune oamenilor noştri: întoarceţi-vă! Întoarceţi-vă din Polonia, România, Slovacia şi toate celelalte ţări. Întoarceţi-vă, că nu mai există ameninţare în Ucraina.”

Omul de afaceri Pavel Valerievici Durov - născut în 1984 în Saint Petersburg, dar stabilit în prezent în Dubai -, a dezvoltat reţeaua de socializare Vkontakte (VK - aplicaţie socială asemănătoare cu Facebook) în 2006, iar în 2013 a lansat şi platforma Telegram, împreună cu fratele său Nikolai Durov.

În 2012, în timpul protestelor anti-Putin, Pavel Durov a devenit popular pentru că a refuzat să închidă grupurile active pe reţeaua VK, care organizau marşuri şi proteste împotriva lui Putin. Însă, doi ani mai târziu, Kremlinul şi-a crescut controlul asupra VK după ce compania rusă de asigurări Sogaz, fondată de Gazprom, a preluat reţeaua de socializare, iar Pavel Durov a fost dat jos de la conducere, mai scrie The Guardian.

În 2018, Telegram a fost interzis în Rusia după ce Pavel Durov a refuzat să ofere autorităţilor ruse acces la datele utilizatorilor care foloseau platforma. Însă, la jumătate anului 2020, primul an de pandemie, Rusia a ridicat interdicţia, iar platforma şi-a reluat funcţionalitatea pentru utilizatori ruşi, potrivit sursei citate anterior.

La începutul anului 2021, Telegram a raportat cea mai mare creştere a utilizatorilor, de circa 25 de milioane de persoane în 72 de ore, iar Pavel Durov a pus creşterea în baza anunţului făcut de WhatsApp care transmitea un mesaj despre schimbarea politicii de confidenţialitate, în urma căreia urma să partajeze datele utilizatorilor cu Facebook (compania care o deţine).

Tot în 2021, ziarul rus Vedomosti a scris, citând surse anonime apropiate companiei, că Telegram are în plan lansarea unei oferte publice iniţiale (IPO) în valoare de 50 de miliarde de dolari, până la sfârşitul anului 2023.

În urma acestui anunţ, un reprezentant al Telegram a confirmat că firma are planuri privind o ofertă publică iniţială şi că unele obligaţiuni pre-IPO au fost vândute pe o perioadă de cinci ani. „În ceea ce priveşte planurile de IPO, acestea vor depinde de situaţia economică la momentul respectiv”, a spus el, citat de The Guardian.

Platforma Telegram înregistrează un număr de 550 de milioane de utilizatori activi lunar, în august 2021 ocupând locul şapte în topul celor mai descărcate aplicaţii pe iOS şi Android. Compania nu oferă date detaliate pe ţară privind numărul de utilizatori, însă, în timp au mai fost publicate diverse informaţii, precum faptul că utilizatorul al Telegram petrece în medie 2,9 ore pe aplicaţie în fiecare lună sau datele amintite mai sus.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO