La 1 aprilie 2015 şi-a terminat primul mandat la ANCOM Marius Cătălin Marinescu, primul preşedinte al autorităţii naţionale de reglementare a telecomunicaţiilor care duce la bun sfârşit un mandat complet. Ceilalţi preşedinţi au avut mandate întrerupte de intervenţii politice brutale, care au dus şi la atenţionări din partea Comisiei Europene şi chiar au inspirat consolidarea legislativă a puterii preşedinţilor autorităţilor de reglementare a telecomunicaţiilor din UE. A fost un mandat de 6 ani, cel mai lung şi cel mai eficient mandat de la înfiinţarea autorităţii în septembrie 2002. Timpul, dar mai ales priceperea îţi permit să construieşti!
A fost mandatul în care România a organizat prima licitaţie de spectru din istoria sa în anul 2012, licitaţie care a adus statului venituri de peste 682 de milioane de euro, în care s-au acordat 485 MHz în benzile de frecvenţe de 800 MHz, 900 MHz, 1.800 MHz şi 2.600 MHz şi care nu a fost contestată de niciun competitor la acea vreme. (O singură critică venită după doi ani din partea operatorului Vodafone, care la runda de alocare a licitaţiei din 2012 a rămas cu o bandă de frecevenţe perturbată de vecinii din nord şi est, iar pentru a depăşi situaţia se pare că a făcut schimb de spectru cu RCS&RDS plus contractul de roaming naţional).
A fost un mandat în care s-a pus ordine în activitatea de reglementare şi monitorizare a comunicaţiilor electronice româneşti prin transpunerea şi aplicarea, relativ rapid, a recomandărilor şi legislaţiei Uniunii Europene în plan local.
A fost un mandat în care ANCOM s-a impus prin prestaţia sa atât pe plan intern, ca instituţie autoritară, cât mai ales pe plan internaţional, atât în regiunea noastră unde a reuşit să coaguleze interesele specifice regiunii (armonizarea în folosirea dividendului digital, promovarea licitaţiilor ca modalitate de alocare a spectrului de frecvenţe etc.), cât şi pe plan european prin poziţii de prestigiu şi de mare responsabilitate deţinute în diverse organisme.
Tot în acest mandat s-a elaborat şi primul ghid pentru reglementarea operatorilor de reţele mobile virtuale, din păcate fără prea mare efect. Noroc cu Lycamobile şi eforturile sale, care au scos România de pe lista ruşinii, a ţărilor fără operatori de reţele mobile virtuale.
A fost un mandat cam lung, şase ani, pentru a ţine motivat preşedintele unei autorităţi care monitorizează o industrie cu venituri de circa 4 miliarde euro.
Ce s-ar putea reproşa totuşi acestui mandat - întârzieri, uneori mari, în punerea pe costuri a tarifelor de terminare în reţelele mobile (de ex. aprilie 2014 în loc de 2012) şi tarife de terminare în reţele mobile încă mari. Datorită contextului său macroeconomic (PIB, salarii, etc.) România ar trebui să aibă, alături de Bulgaria, cele mai mici tarife de terminare în reţele mobile din UE. Dar nu are!
Prestaţia actualului preşedinte ANCOM, dar şi experienţa acumulată, îl recomandă pentru încă un nou mandat. Rămâne de văzut dacă şi politicienii (Guvern, Preşedinte, ...) îl recomandă. Sau, dacă şi dânsul mai doreşte să continue în actualele condiţii. Să amintim de salariul relativ mic al preşedintelui, undeva la nivelul mediei salariului din telecomunicaţii şi nu la vârful acesteia, din motive birocratico-demagogice, care fac poziţia nu prea atractivă şi nemotivantă.
