Putin şi Erdogan vor fi prezenţi la inaugurarea lucrărilor. Turcia este un stat membru al NATO în conflict cu Comisia Europeană şi cu Washingtonul.
Premierul turc Binali Yildirim a declarat zilele trecute că piatra de temelie pentru centrala nucleară de la Akkuyu, prima a Turciei, va fi pusă săptămâna viitoare. La ceremonia de începere a lucrărilor de construcţii vor participa preşedintele ţării Recep Tayyip Erdogan şi omologul rus Vladimir Putin. Centrala va fi construită de Rosatom, companie rusească, la preţul de 20 de miliarde de dolari.
În Ungaria a început deja extinderea cu două reactoare a centralei de la Paks. Banii pentru investiţie, 10 mld. euro, îi dau cu împrumut tot ruşii. Reactoarele vor avea, de asemenea, tehnologie rusească. Şi Ungaria este un stat în conflict cu Bruxellesul. Proiectului - investigat de Comisia Europeană sub suspiciunea că încalcă regulile UE pentru ajutoarele de stat - i se opun Austria şi Luxemburg. Austria critică decizia CE de a permite Budapestei să aloce subvenţii de stat pentru construirea celor două noi reactoare.
Polonia, cea mai mare economie est-europeană, nu are centrale nucleare, dar ar vrea una. Guvernul încă nu s-a decis dacă să dea sau nu undă verde proiectului de dezvoltare a sectorului nuclear al ţării, dar a calculat că o centrală cu trei reactoare ar costa 70-75 de miliarde de zloţi (17,8 miliarde de euro). Prima unitate ar urma să intre în fucţiune în 2030, iar centrala să fie gata până în 2040.
Polonia face eforturi cu rezultate vizibile de a-şi reduce importurile de gaze naturale din Rusia, o putere geopolitică a cărei influenţă în regiune încearcă să o limiteze. Şi Varşovia este în conflict cu Comisia Europeană şi se apropie de Washington, dar şi de Beijing.
Bulgaria, cea mai săracă economie din UE, ar trebui să decidă până în iunie dacă pune în mişcare sau renunţă complet la planul de construire a unei centrale nucleare la Belene. Sofia a îngheţat proiectul în 2012 pentru că nu a reuşit să găsească investitori şi din cauza presiunilor Uniunii Europene şi SUA de a-şi limita dependenţa de Rusia, aleasă prin contract să construiască două reactoare nucleare de 1.000 de megawaţi pe malul Dunării. O decizie din 2016 a unei curţi de arbitraj a obligat Bulgaria să plătească Rusiei compensaţii de peste 600 de milioane de euro pentru blocarea proiectului.
Acum, de construirea reactoarelor de la Belene este interesată compania chineză China National Nuclear Corp. Bulgaria este prinsă între interesele Comisiei Europene, ale SUA, ale Rusiei, care a rămas fără un alt proiect energetic în care ar fi trebuit să fie implicată ţara balcanică, gazoductul rusesc South Stream, şi ale Chinei, care între timp a lansat o amplă campanie de extindere a influenţei politice şi comerciale în Europa de Est. O companie chineză este interesată şi de extinderea centralei nucleare de la Cernavodă. Valoarea proiectului bulgăresc Belene este estimată la zece miliarde de euro. Aceeaşi valoare o are şi împrumutul dat de Rusia Ungariei pentru Paks II.
Guvernul ceh este convins că are nevoie de cel puţin un nou reactor nuclear pentru înlocuirea capacităţii învechite. Autorităţile se aşteaptă să ajungă la o decizie privind cel mai bun plan de finanţare pentru extinderea sectorului nuclear până la mijlocul acestui an, potrivit Reuters. Cehia îşi generează o treime din electricitate cu şase reactoare. Grupul de utilităţi ceh CEZ a purtat anul trecut discuţii cu şase companii şi consorţii care şi-au exprimat interesul pentru construirea unor reactoare la Temelin şi Dukovany. Printre acestea se numără Westinghouse (SUA), Rusatom Overseas (Rusia), EDF (Franţa), Atmea, un parteneriat al Areva (Franţa) şi Mitsubishi Heavy Industries (Japonia), Korea Hydro and Nuclear Power şi China General Nuclear Power Corp.
Unii analişti cred că iniţiativele antinucleare din UE ale statului vecin Austria ar putea determina guvernul de la Praga să anuleze licitaţia şi să aleagă, cum a făcut Ungaria, un acord interguvernamental din care câştigătoare ar ieşi Rosatom. De asemenea, UE presează ţările membre să scoată din funcţiune reactoarele care sunt mai vechi de 40 de ani.
„Există un număr de ţări care manifestă o dorinţă de a merge pe drumul energiei nuclare. Există, desigur, 14 state care nu folosesc energia nucleară şi unele care privesc acestă energie ca pe ceva urât. În acest caz putem vedea, să spune, o dorinţă de a scăpa de aceste centrale nucleare din Europa cât mai repede posibil“, a declarat luna trecută şefa Agenţiei de stat pentru siguranţă nucleară din Cehia Dana Drabova. Ea a precizat că sunt deja cazuri în Europa în care reactoarele nucleare au fost închise forţat din motive politice. Oficialul a dat ca exemplu două reactoare pe care Slovacia le-a închis pentru a putea adera la UE.
Cehia are un preşedinte nou reales anti-UE şi profund pro-rus. Guvernul ceh tinde să se distanţeze de Bruxelles, aşa cum fac Ungaria şi Polonia. Se vorbeşte deja de un posibil referendum pentru ieşirea Cehiei din UE.
Germania, în plin efort de reducere a numărului de centrale nucleare la zero, încearcă să-şi acopere necesarul de energie cu gaze ruseşti. În acest scop, Berlinul a dat undă verde gazoductului rusesc Nord Stram 2, proiect puternic criticat de SUA, care-şi vinde gazele naturale lichefiate în regiune, de Polonia şi de Ucraina, care ar pierde tarife de tranzit.
Afacerile nucleare ale Europei de Est sunt strâns legate de geopolitică şi au ajuns o mlaştină pe deasupra căreia îşi prind prăzile Rusia şi China.
