Nimic nu este sigur în Republica Moldova, ci doar că moldoveniipar că nu se mai satură de alegeri (au votat de trei ori în ultimulan şi jumătate), fără ca peisajul politic să poată fi clarificat.Partidele intrate în parlament nu reuşesc de un an şi jumătate săaleagă un preşedinte în fruntea ţării.
Media de la Chişinău acreditează ideea că în luptă s-ar aflaopţiunea pro europeană şi opţiunea pro moscovită. Nimic nu esteînsă sigur. Este adevărat că unele dintre partidele înscrise încursă (doar patru dintre ele au şanse reale să intre în Parlament)cochetează mai mult cu intrarea în UE, în vreme ce PartidulComunist - puternic în trecut, dar împins acum spre periferie - arvedea mai degrabă o soluţie în apropierea de Moscova. Realitateaeste dură în mica ţară vecină, în fapt o felie din România dedinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Cu un PIB care nudepăşea anul trecut 3,7 miliarde de euro, Republica Moldova sezbate în sărăcie şi neputinţă. Europa nu o vrea şi aşa este, dinpăcate, aproape singură. Ajutorul pe care România susţine că i l-arda a fost mai degrabă un calcul electoral. Intrarea României înspaţiul Schengen este ameniţată acum de uşurinţa cu careBucureştiul acordă cetăţenie moldovenilor de peste Prut.
Voturile noilor cetăţeni români au fost bune în campaniaelectorală trecută din România, dar nimeni din capitaleleoccidentale nu vede cu ochi buni acest lucru, iar Bucureştiul esteincapabil să răspundă adecvat întrebărilor care vin din Vest. Săexplice convingător că România are o datorie morală faţă deRepublica Moldova.
Sondajele indicau săptămâna trecută o uşoară preferinţă aelectoratului pentru comunişti. Dar ei nu vor avea voturilenecesare pentru a-şi alege preşedintele - un atribut alparlamentului. Este nevoie de 61 de voturi în parlament pentruacest lucru. În situaţia în care după două încercări nu se reuşeştealegerea preşedintelui, parlamentul este dizolvat şi sunt convocatenoi alegeri parlamentare.
O alianţă a partidelor prooccidentale "Alianţa pentru IntegrareEuropeană" ar putea obţine cele 61 de voturi şi ar pune capăt celpuţin incertitudinii politice.
20 de formaţiuni politice şi 19 candidaţi independenţi şi-audisputat ieri cele 101 locuri din legislativul de la Chişinău.Partidul Comuniştilor (condus de fostul preşedinte VladimirVoronin), Partidul Liberal Democrat (condus de premierul VladFilat), Partidul Democrat (condus de Marian Lupu, fost comunist) şiPartidul Liberal (condus pe preşedintele interimar Mihai Ghimpu)vor fi sigur în parlament. Cu şanse mai mici de a trece pragulelectoral de 4% este Alianţa Moldova Noastră, condusă de fostulprimar al Chişinăului Serafim Urechean.
Şi, totuşi, Moldova ar putea avea un destin mai bun. Suntsemnale că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, conflictultransnistrean s-ar putea stinge, de vreme ce Rusia admite că se varetrage de aici. Este interesant că Europa acordă o atenţie maimare acestei zone şi nu este de neluat în seamă ultimele evoluţiiîn relaţiile dintre Moscova şi UE. Nu este, de asemenea, de nebăgatîn seamă că între Bucureşti şi Chişinău a fost semnat, cu nici olună în urmă, tratatul de frontieră.
Semnarea tratatului a fost anunţată de preşedintele ComisieiEuropene Manuel Durao Barroso, aflat în vizită la Bucureşti.Germania, mai cu seamă, a fost interesată de acest tratat, darrăspunsul la întrebarea de unde interesul Germaniei faţă de acestsubiect nu a fost dat în întregime.
Ce rol va juca Rusia în această zonă în noul context geopoliticîn care SUA dau semne că ar abandona poziţiile din Asia Centrală?Până unde îşi va întinde ea influenţa? Se va limita la Ucraina?Soarta Moldovei depinde în mare măsură de acest răspuns.
Citiţi azi pe www.zf.ro rezultatul votului din Moldova
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
