Business Internaţional

Americanii sunt cei care fac curăţenie în scandalul Dieselgate, nu nemţii. Pentru Germania şi statele est-europene constructorii auto germani sunt mult prea importanţi pentru a-i pune să plătească

Ianuarie 2017: Angajaţii fabricii Audi din Gyor sărbătoresc ieşirea de pe linia de producţie a maşinii cu numărul 500.000, o Audi TTS Coupé destinată exportului în Marea Britanie.

Ianuarie 2017: Angajaţii fabricii Audi din Gyor sărbătoresc ieşirea de pe linia de producţie a maşinii cu numărul 500.000, o Audi TTS Coupé destinată exportului în Marea Britanie.

Autor: Bogdan Cojocaru

20.06.2018, 23:00 1253

Cu arestarea unui şef activ şi cu greutate de la Audi, nemţii par că în sfârşit încep să facă ordine în industria auto, şifonată de scandalul Dieselgate. Însă americanii sunt cei care au început şi fac în continuare curăţenie. Berlinul, dar şi alte guverne europene, au tot interesul ca scandalul să se răcească în linişte.

Constructorii auto germani şi constelaţiile de furnizori cu care s-au înconjurat sunt prea importanţi pentru economia Germaniei şi pentru alte economii europene, în special din Europa de Est, pentru ca politicul să le zdruncine universul.

Industria automotive contribuie cu 20% la cifra generală de afaceri a industriei germane şi are  820.500 de angajaţi (date din 2018). Constructorii auto sunt cei mai mari exportatori ai Germaniei şi livrează 20% din producţia mondială de maşini.

Skoda, subsidiară grupului german Volksvagen, este inima industriei cehe şi cel mai mare exportator al Cehiei,  unde are 28.000 de angajaţi.

Audi Ungaria, de asemenea subsidiară a VW, este unul dintre cei mai mari investitori străini din Ungaria, având peste 12.300 de angajaţi acolo. Fabrica Audi de la Gyor este cea mai mare fabrică de motoare din lume. Audi produce la Gyor şi maşini complete. Pe lângă locuri de muncă, Audi asigură pregătire profesională în sistem de educaţie vocaţională duală pentru tinerii din regiune.

Fabrica Mercedes (Daimler) de la Kecskemet (Ungaria) are 3.500 de angajaţi. Mercedes îşi construieşte o nouă fabrică de motoare în Polonia, la Jawor, o investiţie de 500 mil. euro.

În Slovacia, ţara cu cea mai mare producţie auto per capita din lume, VW are 13.700 de angajaţi şi este cel mai mare angajator privat de acolo. Doar anul trecut compania a investit în Slovacia 368 de milioane de euro şi intenţionează să se extindă. De când a venit în această ţară, în 1991, VW a investit în total aproape 4,4 miliarde de euro, potrivit The Slovak Spectator.

În 2016, sectorul automotive l-a depăşit pentru prima dată pe cel petrolier pentru a ajunge cel mai mare sector economic din Europa Centrală şi de Est, potrivit calculelor Coface. Clasamentul a fost întocmit în funcţie de cifrele de afaceri ale celor mai mari 500 de companii. În 2016, peste 20% dintre cele mai mari 500 de companii din regiune aveau activităţi în sectorul auto, faţă de 17% în anul anterior.

VW este constructorul auto din cauza căruia a izbucnit scandalul Dieselgate, în 2015.

Cancelarul Angela Merkel apară industria auto germană de propunerile mai radicale de curăţare, iar ministrul economiei de atacurile venite de la Washington în contextul tendinţelor protecţioniste ale preşedintelui Trump, spunând că este vorba de Ñinterese naţionale“.

Între timp, oameni mor prematur în Europa din cazua poluării cauzate de motoarele diesel.

Un studiu bazat pe datele International Institute for Applied Systems Analysis şi ale Institutului meteo norvegian a găsit că 1.500-2.000 de persoane au murit prematur din cauza emisiilor poluante în exces ale motoarelor auto diesel în cele mai afectate 100 de oraşe din UE, potrivit EUobserver.

În Germania, săptămâna aceasta, pentru prima dată a fost pus în spatele gratiilor un şef activ al VW în loc de unul dat afară, mutat sau pensionat. Procurorii din Munchen l-au arestat pe Rupert Stadler, CEO-ul Audi, pentru a-l împidica să influenţeze martori sau să strice dovezi în cazul Dieselgate. S-ar prea putea ca procurorii germani să nu fi ajuns la Stadler dacă procurorii americani nu ar fi forţat VW în 2015 să recunoască că a dotat motoarele a 11 milioane de maşini diesel cu dospozitive care arată în testele de laborator emisii poluante mai mici decât în condiţii reale de drum. Instanţele americane au pedepsit în cele din urmă VW cu amenzi şi penalităţi de 25 de miliarde de dolari, scrie Handelsblatt. Spre comparaţie, procurorii din Germania au impus VW o amend„ de un miliard de euro “n scandalul emisiilor. Este una dintre cele mai mari amenzi aplicate unei companii în Germania. De asemenea, americanii au condamnat opt manageri VW, inclusiv pe fostul CEO al subsidiarei din SUA. Doi dintre ei sunt la închisoare. Americanii au mers şi mai departe, trimiţând un fost procuror general adjunct la sediul VW din Wolfsburg pentru a se asigura că grupul german se comportă cum trebuie.

În schimb, reacţia autorităţilor germane la începutul Dieselgate a fost de a spera că scandalul se va stinge singur. Însă nu s-a întâmplat aşa, şi problema a luat amploare. Autorităţile germane au arestat trei executivi, printre care Stadler. 20 de foşti şi actuali executivi ai Audi sunt sub investigaţie.

ÑAmericanii, şi nu nemţii, sunt cei care fac curăţenie în cel mai mare scandal care a lovit cea mai importantă industrie germană“, concluzionează Handelsblatt.

În mai, Merkel le-a spus parlamentarilor germani că forţarea constructorilor auto să modifice motoarele maşinilor diesel pentru reducerea emisiilor poluante este o abordare greşită.

„Noi suntem cei care trebuie să spunem sectorului că trebuie să repare încrederea pierdută. Dar nu poate fi în interesul nostru să slăbim sectorul auto atât de mult încât să-şi piardă puterea de a investi în viitorul nostru“, a spus cancelarul.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO