Gospodăriile greceşti şi micile afaceri suferă din ce în ce mai mult în urma politicii de reducere a cheltuielilor promovate de guvernul elen, scrie The Wall Street Journal. Maria Tergi, un om de rând, descrie unul din efectele acestor reduceri. Ea a fost nevoită să închidă după 50 de ani de activitate loteria pe care o avea în Piaţa Omonia, una din cele mai aglomerate din capitala Greciei, deoarece lipsa fondurilor a determinat închiderea unui centru de reabilitare a toxicomanilor din apropiere, dependenţii de droguri umblând acum liberi pe străzile din cartier. Aceasta s-a adăugat la alte efecte provocate de criză, precum scăderea puterii de cumpărare a clienţilor cu 70% sau creşterea chiriei cerute de proprietar.
"Niciodată nu a fost atât de rău. Nu îmi pot acoperi costurile operaţionale, deci sunt nevoită să închid.", afirmă Maria.
În Atena, Efi Panagou deţine trei mici apartamente şi două magazine de cartier. Rentele i-au asigurat un venit decent, însă chiriaşii săi au sistat plăţile din februarie, concomitent cu creşterea impozitelor pe proprietăţi de către guvern. Efi spune că adesea chiriaşii vin la ea cu lacrimi în ochi. Ei spun că prin plata sumelor datorate nu vor mai avea bani pentru utilităţi şi pentru mâncare. Efi acuză guvernul că nu are simţul realităţii: "Ei ştiu să vorbească doar în cifre".
Guvernul elen, susţinut de Uniunea Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional, argumentează că aceste reforme dureroase sunt necesare pentru a repune ţara pe picioare după ce era pe punctul de a da faliment anul trecut. În timp ce atenţia europenilor se concentrează asupra datoriilor Italiei şi Spaniei, măsurile de austeritate luate în Grecia conduc spre o criză politică şi socială gravă.
UE şi FMI pregătesc un al doilea pachet de ajutor pentru Grecia în mai puţin de doi ani. Constrângerile fiscale suplimentare cerute de UE guvernului elen determină însă prelungirea recesiunii economice şi în 2012, pentru al patrulea an consecutiv. Economiştii estimează că politicile fiscale implementate în ultimul an şi în anul curent au redus PIB cu 3% atât în 2010, cât şi în 2011. De altfel, trei pătrimi din efectele recesiunii sunt atribuite măsurilor de austeritate. Economia Greciei s-a contractat cu 4-5% anul trecut, ritm care s-ar putea menţine şi în acest an.
Măsurile de austeritate determină reducerea salariilor şi a pensiilor, oprirea proiectelor în derulare şi multiplicarea impozitelor. Consumul, contribuind cu mai mult de două treimi la economia grecească, s-a diminuat cu peste 7% în ultimul an. Turismul şi exporturile nu reuşesc să înlocuiască golul creat.
Unul din patru magazine de retail din centrul Atenei s-a închis, conform datelor furnizate de Confederaţia naţională pentru comerţul elen, un sindicat al retailerilor. Spectrul falimentului afectează şi alte domenii. Camera de comerţ si industrie a Atenei raportează că 80.000 de companii greceşti au intrat în faliment de la amplificarea crizei în 2010. Urmând trendul actual, aceasta preconizează că alte 200.000 de firme îşi vor închide porţile la sfârşitul anului următor. Mai mult, preşedintele Camerei, Constantine Michalos, afirmă că estimarea de 200.000 s-ar putea dovedi prea optimistă.
Şi sectorul medical este afectat, în unele spitale reclamându-se lipsa de aprovizionare cu medicamente şi alte echipamente medicale. Ilias Avgerinos, chirurg într-un spital public din afara Atenei, susţine că: "Uneori trebuie să amânăm operaţii de rutină deoarece avem nevoie de fir pentru cusut. Parcă am fi în timpul războiului." La aceste lipsuri se adaugă pacienţii în număr tot mai mare care nu îşi mai pot permite serviciile oferite de clinicile particulare şi faptul că farmaciile nu mai acceptă prescripţii oferite de anumiţi asigurători de stat datorită datoriilor lor.
Într-o ţară în care pensia medie este de circa 500 euro pe lună (720 dolari), pensionarii au fost martori la reducerea cu jumătate a pensiilor speciale primite vara, de Paşte şi de Crăciun, sume care adunate echivalau cu două luni suplimentare de pensie. Tabloul dramatic este ilustrat de bătrânii care sunt adesea văzuţi căutând fructe şi legume în coşurile de gunoi din pieţele Atenei. Ekaterini Akrivopoulou, un fost funcţionar public, afirmă că iarna trecută nu şi-a putut asigura încălzirea locuinţei, iar fata lui nu l-a putut ajuta deoarece soţul ei a fost concediat.
Nu numai bătrânii din Grecia resimt efectele crizei. Circa 40% din tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă, un procent de peste două ori mai mare decât rata şomajului totală, de 16%, pe care Confederaţia sindicală a lucrătorilor eleni o estimează în creştere - la 18% în toamnă şi la 20% în iarna anului următor.
Sectorul public este şi el puternic afectat de criză. Guvernanţii au declarat că Grecia va avea cu 200.000 mai puţini funcţionari publici, faţă de 750.000 câţi are în prezent, iar salariul bugetarilor se va reduce cu aproape 30% faţă de cel actual până în 2013.
Guvernul pare prins între presiunile venite din partea UE şi FMI de a accentua măsurile de austeritate şi nevoia de a calma neliniştea provocată de acestea în rândul populaţiei. Premierul George Papandreou a încercat să îi convingă pe greci că sacrificiile lor nu sunt zadarnice şi că ele sunt consecinţele greşelilor din trecut:
"Din păcate am produs statistici false, am oferit favoruri politice şi am avut probleme de multă vreme cu corupţia".
Imediat dupa instalarea sa în funcţie, la sfârşitul lui 2009, Papandreou a declarat că deficitul ţării este mult mai mare decât cel anunţat de fosta guvernare, provocând un val de panică în rândul investitorilor. Acesta a condus la criză şi la împrumutul de 110 miliarde euro acordat Greciei în mai 2010.
Acum, premierul încearcă să pună situaţia Greciei într-o lumină mai bună, afirmând că eforturile şi sacrificiile din ultima perioadă au fost necesare pentru a obţine cel mai mare împrumut din istoria modernă a omenirii:
"Datorită acestuia putem plăti salariile şi pensiile...Şcolile continuă să funcţioneze şi putem avea încă grijă de pacienţii noştri."
Totuşi, există şi oficiali guvernamentali îngrijoraţi că protestele violente s-ar putea relua şi nu exclud o criză politică care ar conduce la alegeri anticipate până la sfârşitul anului, fapt susţinut şi de o serie de deputaţi eleni.
"Este pentru prima dată în istoria modernă a ţării când criza afectează pe toată lumea." concluzionează un ministru grec.
Paul Comşa
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
