Cu puţin timp înaintea alegerilor prezidenţiale din Austria, tensiunile politice au escaladat din cauza problemei imigranţilor.
Guvernul austriac întâmpină o provocare din partea Partidului Libertăţii (FPO), de extremă dreapta, care a acuzat în mod repetat Ungaria de faptul că a permis imigranţilor să pătrundă pe teritoriul Austriei, în pofida regulamentelor UE ca solicitanţii de azil să staţioneze în spaţiul primei ţări europene a Blocului comunitar în care au intrat.
Ungaria se pregăteşte la rândul de un referendum în privinţa acceptării sau respingerii sistemului cotelor de solicitanţi de azil propus de UE. Potrivit acesteia, majoritatea refugiaţilor pătrund pe teritoriul ungar din alte state EU, în mod special Italia şi Grecia.
"Statele sau grupurile de state care încalcă în mod repetat legea trebuie să se aştepte la consecinţe legale", a declarat ministrul de Interne austriac, Wolfang Sobotka/
"În acest caz, Republica (Austria) trebuie să intenteze proces. Republica trebuie să se convingă că Uniunea Europeană acţionează conform legii, punct", a adăugat acesta, fără a specifica ce fel de proces juridic are în vedere.
Budapesta a construit un gard de-a lungul frontierei sale cu Serbia, stat ce nu este membru UE, pentru a opri fluxul miilor de imigranţi, mulţi dintre aceştia fugind din calea violenţei din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Atât Ungaria, cât şi Austria au afirmat că situaţia se află în mare parte sub control.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului Ungariei a respins acuzele lui Sobotka în cadrul unei declaraţii trimise pe email, spunând că majoritatea imigranţilor au sosit în Austria prin alte ţări ale Uniunii Europene.
"Ungaria nu poate şi nu îşi va asuma responsabilitatea pentru acest lucru, nici nu va suferi consecinţele conducerii iresponsabile a altor state membre, Austria, Germania, care ignoră regulile în mod intenţionat, sau a altor state, precum Grecia, care şi-au neglijat responsabilităţile", a declarat purtătorul de cuvânt ungar.
Iniţial, Germania şi Austria au întâmpinat cu bucurie un număr mare de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Afganistan. Cu toate acestea, în anul 2016, Viena şi-a înăsprit regulile în privinţa imigrării de azil şi a introdus o limită anuală a solicitărilor de azil pe care le va accepta.
Aceste demersuri au fost criticate de organizaţiile pentru drepturile omului şi de Uniunea Europeană, dar au propulsat Partidul Libertăţii în cadrul sondajelor de opinie, astfel, candidatul la preşedinţia Austriei, Norbert Gerwald Hofer, ar putea deveni pe 2 octombrie 2016, primul conducător de extremă dreapta al unui stat UE.
