Peter Praet, economistul-şef al BCE şi reprezentant al Germaniei în consiliul guvernator al instituţiei, va recomanda probabil în şedinţă de pe 5 iunie ca banca să reducă principala dobândă de refinanţare de la actualul nivel de 0,25% la minimul record de 0,15%. În plus, BCE va introduce pentru prima dată în istoria instituţiei o dobândă negativă, de -0,1%, la depozite. În prezent, costul depozitării fondurilor la BCE este de 0%. Sub noua dobândă, una punitivă, dacă o bancă va depune 100 de milioane de euro în depozitele BCE, va trebui să plătească 100.000 de euro. În mod normal o bancă plăteşte pentru a atrage depozite.
BCE a prevenit îngheţarea pieţei interbancare din zona euro cu linii de finanţare foarte ieftine de aproape o mie de miliarde de euro, însă banii nu au ajuns în economia reală prin creditare, aşa cum instituţia a sperat, deoarece băncile au preferat să păstreze fondurile. O parte au fost depozitate la BCE. Dobânda negativă ar avea ca rol tocmai descurajarea acestei practici pentru prevenirea apariţiei unei crize de creditare asemenea celei văzute când criza datoriilor suverane a lovit cel mai dur. Atunci atât creditarea către populaţie, cât şi cea către companii au secat. De asemenea, dobânzile negative vor face neatractive activele denominate în euro.
Acum, acces greu la credite au în special populaţia şi companiile din ţările de la periferia zonei euro, cele afectate cel mai grav de criză, ceea ce frânează revenirea economiilor. Reducerea dobânzilor va ajuta, de asemenea, la deprecierea euro. Un euro mai slab va face mai ieftine şi deci mai atractive exporturile statelor care folosesc moneda unică europeană.
Foarte puţine bănci centrale, inclusiv cele ale Suediei şi Danemarcei, au experimentat cu dobânzile negative, iar rezultatele sunt neconvingătoare, notează Financial Times.
Mai multe semnale că BCE va acţiona curând
Yves Mersch, membru în consiliul guvernator al BCE din partea Luxemburgului, a întărit informaţia difuzată de Der Spiegel sugerând că banca va relaxa şi mai mult politica monetară la următoarea şedinţă, din iunie, din cauza inflaţiei foarte slabe. „Probabilitatea ca membrii consiliului guvernator să acţioneze la următoarea întâlnire din iunie a crescut considerabil“, a afirmat Mersch, citat de The Wall Street Journal. Banca are „la îndemână uneltele necesare pentru relaxarea politicii“, a adăugat el, fără a specifica însă care sunt paşii pe care i-ar putea face BCE. Mulţi analişti se aşteaptă ca instituţia să reducă toate dobânzile principale, inclusiv pe cea privind depozitele overnight constituite de bănci.
Totuşi, probabilitatea ca membrii consiliului BCE să discute noi achiziţii de obligaţiuni suverane şi emise de companii este redusă, au spus pentru Der Spiegel surse apropiate situaţiei. Preşedintele BCE Mario Draghi vrea, probabil, să păstreze această opţiune „nucleară“, echivalentă cu programele neortodoxe de ajustare cantitativă cu care Fed şi Banca Angliei au scos din recesiune economia americană şi pe cea britanică, pentru cazul în care inflaţia din zona euro continuă să decelereze. De asemenea, surse spun că Draghi, un italian şcolit în sistemul bancar american, ia în considerare reducerea numărului de şedinţe ale consiliului guvernator în care sunt luate decizii de politică monetară de la una pe lună la trei sau patru pe an. Scopul este de a reduce speculaţiile vehiculate de investitori şi de presă.
