BCE injectează încă 530 mld. euro în băncile europene, dar atrage mânia puternică a Germaniei, care acuză că băncile slabe sunt ţinute astfel artificial pe linia de plutire

Lichidităţile de aproape 530 miliarde euro injectate de Banca Centrală Europeană în 800 de bănci oferă speranţă pentru economia zonei euro ameninţată de recesiune, dar şi pentru monedele din Europa de Est, însă analiştii şi unii oficiali, printre care se află şi şeful Bundesbank, se tem că fondurile puse cu uşurinţă la dispoziţia sistemului bancar nu fac decât să submineze rezistenţa acestuia.

BCE a pus miercuri la dispoziţia băncilor din zona euro împrumuturi de 529,5 miliarde euro, scadente la trei ani şi cu o dobândă de 1%, în cel mai recent efort de a domoli criza financiară care a intrat deja în al treilea an. Creditele au fost accesate de 800 de bănci. În decembrie, printr-o operaţiune similară BCE a distribuit 489,2 miliarde euro către 523 de bănci, scrie The Wall Street Journal.

Spre deosebire de decembrie, în oferta de miercuri banca centrală a relaxat cerinţele privind garanţiile, iar consecinţa a fost că lichiditatea a atras un număr mare de instituţii financiare mărunte, precum băncile constructorilor auto.

Preşedintele BCE a declarat, anterior operaţiunii, că băncile au folosit lichidităţile primite în decembrie pentru răscumpărarea obligaţiunilor care ajung la maturitate în primul trimestru al acestui an, dar acum instituţiile financiare "vor fi mai înclinate să utilizeze banii - ceea ce de fapt a fost intenţia noastră de la început - să extindă creditul în economia reală", potrivit Bloomberg.

Datele BCE arată că băncile preferă să-şi păstreze fondurile în depozitele instituţiei în loc să le lase să circule pe piaţa interbancară sau în economie.

Operaţiunea derulată de BCE în decembrie a impulsionat semnificativ revenirea obligaţiunilor Italiei şi Spaniei, state luate în colimatorul pieţelor din cauza problemelor economice şi financiare. Băncile spaniole şi italiene au folosit o parte din acele fonduri pentru a achiziţiona obligaţiuni ale propriilor guverne.

Şi de data aceasta răspunsul investitorilor de pe pieţele datoriilor a fost favorabil, dar mai modest, probabil deoarece pieţele au anticipat sumele împrumutate. Lichidităţile masive de care băncile dispun acum sunt suficiente pentru a tempera îngrijorările că pieţele de obligaţiuni ar putea seca, dar îndeajuns de mari pentru a sugera că pieţele vor fi inundate cu bani, notează WSJ. BCE nu publică identitatea băncilor împrumutate pentru a evita stigmatizarea acestora. Publicaţia americană scrie însă că aproape o treime din fondurile BCE au ajuns la bănci din inima zonei euro, posibil la Germania şi Franţa, şi două treimi la instituţii de credit din cele­lalte state ale uniunii monetare, dintre care două aflate la "peri­ferie" - probabil din Italia şi Spania.

Băncile italiene sunt însetate de lichidităţi

Cu toate acestea, banca spaniolă BBVA a anunţat că a împrumutat o sumă similară cu cea din decembrie, de 11 miliarde euro. Lloyds a luat de la BCE 11,4 miliarde euro. La runda din decembrie, creditorul bri­tanic nu a participat. Banca italiană Intesa Sanpaolo a împrumutat 24 miliarde euro, după ce de la oferta anterioară a plecat cu 12 miliarde euro.

Băncile italiene au primit în total 139 miliarde euro miercuri, au declarat surse apropiate Băncii Italiei.

"Banii sunt ca o poliţă de asigurare împotriva oricărui şoc de lichiditate", a declarat preşedintele Intesa, Andrea Beltratti. Înaintea opera­ţiunii din decembrie, băn­cile trebuia să ram­burseze împrumu­turile de la BCE în termen de cel mult un an. Acum instituţiile de credit pot împrumuta cât au nevoie, pe trei ani, la dobânda de 1%, adică mai ieftin decât în orice altă parte. Banii primiţi de la BCE pot fi folosiţi în orice mod de bănci.

Bundesbank critică BCE

Deşi lichidităţile oferite de BCE reduc semnificativ riscul unei crize financiare în viitorul apropiat, tot mai mulţi analişti cred că împrumuturile ieftine erodează structura capitalului băncilor şi menţine artificial pe linia de plutire bănci slabe care ar ceda la turbulenţe majore.

Preşedintele băncii centrale germane, Jens Weidmann, totodată membru în Consiliul Guvernator al BCE, a lansat un nou avertisment privind riscurile tot mai grave generate de măsurile anticriză ale BCE şi cere revenirea la reglementări stricte privind garanţiile acceptate de instituţie.

Astfel, într-o scrisoare către Draghi obţinută de Frankfurter Allgemeine Zeitung, Weidmann se arată îngrijorat privind decizia recentă a BCE de a relaxa reglementările privind garanţiile colaterale acceptate de la băncile comerciale în schimbul finanţării suplimentare, scrie Thomson Reuters. Oficialul german subliniază, de asemenea, că unele bănci centrale din zona euro acceptă acum o gamă mai largă de tipuri de colateral decât altele.

Optimism pentru valutele din Est

Ca urmare a fondurilor noi obţinute de bănci de la BCE, monedele ţărilor din Europa de Est vor primi probabil un impuls în următoarele săptămâni, menţio­nează WSJ.

Analiştii apre­ciază că lichi­ditatea ridicată va creşte in­teresul pentru activele mai riscante. La câ­teva ore după ce BCE a pu­blicat detalii pri­vind operaţiunea de creditare, zlotul s-a apreciat cu 0,5% faţă de euro, forintul cu 0,8%, iar coroana cehească cu 0,3%.

Valutele din regiune se apreciază constant încă de la prima ofertă de credite pe termen lung a BCE. Fo­rintul, care s-a depreciat masiv anul trecut du­când la creşterea costurilor împru­muturilor în valută în Ungaria, este de la înce­putul anului moneda cu cea mai bună performanţă din lume.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels