Bursa de valori de la Atena este, de departe, campionul mondial la pierderi anul acesta. În primele 11 luni ale acestui an, indicele general al Athens Exchange a pierdut nu mai puţin de 53,2% din valoare, scădere fără precedent în istoria bursei. Având în vedere că până la sfârşitul anului au mai rămas aproximativ 20 de şedinţe de tranzacţionare, situaţia nu se va schimba, scrie publicaţia elenă Ekathimerini.
Pierderile de pe bursa ateniană vin în contextul în care Grecia a dat fiori anul acesta pieţelor, apropiindu-se ameţitor de faliment din cauza intensificării crizei datoriilor suverane. Investitorii au penalizat crunt băncile greceşti, care au cea mai mare expunere la datoriile suverane ale Greciei. Aceste datorii echivalează în prezent cu 162% din PIB.
De la începutul anului, acţiunile băncilor elene au scăzut în unele cazuri cu aproape 90%. Titlurile EFG Eurobank au pierdut în valoare 88% pe bursa de la Atena, iar cele ale Alpha Bank au scăzut cu 83,2%. Valoarea acţiunilor National Bank of Greece s-a redus cu 68,3%.
De la izbucnirea crizei financiare din Grecia, cele 265 de companii listate la Atena au eliminat peste 19.000 de locuri de muncă.
Luna trecută, Institutul pentru Finanţe Internaţionale, cel mai influent grup de lobby al instituţiilor financiare, a convenit cu Grecia şi liderii europeni asupra unei "perieri" de 50% a datoriilor elene pentru a conduce statul pe un drum mai solid spre solvabilitate, scrie agenţia Thomson Reuters. Mulţi analişti se tem că băncile greceşti s-ar putea confrunta cu pierderi de 16 miliarde de euro din acest periaj. Premierul elen din acea perioadă George Papandreou a declarat că băncile cu probleme ar putea fi "temporar" naţionalizate.
În pofida planurilor de salvare stabilite de liderii europeni, tendinţa randamentelor obligaţiunilor greceşti este de a creşte, ceea ce sugerează că statul elen este în aceeaşi poziţie de când efectul de contagiune a început să se resimtă în Europa, notează The Wall Street Journal. Investitorii consideră că Grecia va intra, inevitabil, în incapacitate de plată a datoriilor, iar creditorii privaţi, printre care şi băncile greceşti, se vor confrunta cu pierderi mai mari decât cele avute în vedere în planurile de salvare.
Depozitele grecilor din băncile de pe piaţa elenă au scăzut în luna august la nivelul statelor din afara zonei euro, conform datelor Băncii Centrale Europene. Depozitul mediu pe cap de locuitor din Grecia a scăzut la 16.800 de euro, de la 18.504 euro la sfârşitul anului 2010.
Hemoragia de capital a băncilor greceşti a luat amploare la începutul lunii noiembrie, după ce Papandreou a anunţat organizarea unui referendum asupra pachetului de ajutor financiar extern. Astfel, în prima săptămână a lunii noiembrie, grecii au retras 5 miliarde de euro de la bănci, reprezentând 3% din totalul depozitelor, din cauza temerilor că ţara ar putea părăsi zona euro şi a agravării crizei politice.
"Unii clienţi au cerut sume de 600.000-700.000 de euro pentru a le lua acasă, incredibil", a afirmat un bancher, menţionând că instituţia de credit a ridicat dobânzile până la 7% pe an pentru a convinge populaţia să-şi păstreze banii în conturi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
