Proiectele imobiliare "fantomă" ale Irlandei încep să dea semnede viaţă. Ansamblurile rezidenţiale începute înainte ca bulaimobiliară să se spargă, au sfârşit neterminate sau ocupateparţial, scrie The Wall Street Journal.
Dar scăderea puternică a preţurilor a crescut interesulcumpărătorilor pentru astfel de investiţii, chiar dacă economiaIrlandei se clatină serios.
Cu toate că irlandezii nu sunt încrezători că ţara va reuşi sădepăşească rapid criza economică, unii dintre aceştia profită deoportunităţile din piaţă ca urmare a a licitaţiilor publice devânzare şi a discounturilor importante. Bula imobiliară din Irlandaa început să se umfle în anii 1980 şi 1990 atunci cândmultinaţionalele americane din domeniul IT, cum ar fi Dell sauMicrosoft, au hotărât să îşi coordoneze de aici operaţiunile dinEuropa.
Corporaţiile americane au fost impulsionate să se mute pe tărâmirlandez datorită taxelor mici şi forţei de muncă calificate şivorbitoare de limba engleză.
Astfel, la mijlocul anilor 2000, Irlanda abunda de locuri demuncă în domeniul construstrucţiilor şi în cel high-tech.
Poveste cu început frumos, dar finalnefericit
Sute de mii de imigranţi din ţări cum ar fi Polonia şi China,cât şi irlandezii reîntorşi în ţara natală s-au alăturat generaţieitinere în căutarea unui loc de muncă şi a unei case.
Fenomenul a început sub forma cererii crescute pentruproprietăţi imobiliare din partea unei populaţii din ce în ce maiprospere.
Treptat s-a ajuns la o "goană după aur" pentru a cumpăra cât maiieftin sau pentru a cumpăra şi a vinde ulterior mai scump.
Preţul mediu al caselor din Irlanda a crescut vertiginos de lavaloarea de 75.000 de euro în 1996 până la 311.000 de euro în 2006,conform Institutului de Cercetare Economică şi Socială şi PermanentTSB Bank. Băncile au împrumutat miliarde de euro în ultimii 15 anidezvoltatorilor imobiliari, care au plasat proiectele rezidenţialepe terenuri agricole şi industriale.
După ce bula imobiliară s-a spart, se estimează că 620 deproiecte rezidenţiale au rămas nefinalizate sau sunt sub 50%ocupate, conform unui raport emis de Institutul Naţional pentruAnaliză Teritorială şi Regională de la Universitatea dinMaynooth.
Economiştii spun că acele cupluri care cumpără acum o locuinţăsunt nevoiţi să suporte un procent de îndatorare de 22% din venitulcombinat net.
Acesta este mult mai sustenabil decât gradul de îndatorare de48% din timpul boom-ului imobiliar.
Preţurile nu se mai opresc din scădere
Preţurile caselor din Irlanda au scăzut cu 17% în cel de-aldoilea trimestru alături de cele 19 procente pierdute în primultrimestru, iar estimările arată o nouă posibilă scădere în celde-al treilea trimestru, conform Institutului de CercetareEconomică şi Socială.
Amatorii de chilipiruri imobiliare se arată siguri că preţurilesunt aproape de stabilizare şi se orientează catre proiectelefinalizate sau care se află aproape de finalizare.
David Browne, director executiv la agenţia imobiliară HT MeagherO'Rilley, spune că "există un număr mare de persoane din Irlanda cubani cash" şi că "în ultimele 12 luni a crescut interesulclienţilor, numărul de vizionări şi cifra de vânzări".
Deţinerea unei case de către irlandezi este o preferinţăistorică ce datează de la jumătatea secolului trecut. În anii 1980,închirierea unei locuinţe era privită ca o practică specifică celorde pe Europa continentală.
"Tranziţia de la închiriere către proprietate a fost făcutădatorită fezabilităţii economice. Numărul proprietarilor delocuinţe a crescut, în valori absolute, de la 794.000 în anul 1996până la 1,09 milioane în anul 2006, însă numărul relativ alproprietarilor a scăzut de la 80% în 1996 până la 75% în 2006",susţine Tony Fahey, profesor de politici sociale la Universitateadin Dublin.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
