Miscarea guvernului de la Varsovia vine dupa ce alte state din regiune, precum Ungaria, Ucraina si Letonia, au primit bani de la FMI in toamna anului trecut, pe fondul escaladarii crizei financiare globale, scrie Thomson Reuters.
Polonia s-a alaturat Uniunii Europene in mai 2004 si chiar daca are un sistem financiar mai solid decat Ungaria, care a inregistrat timp de cativa ani consecutiv un deficit bugetar si de cont curent urias, nu a scapat de rafalele crizei financiare internationale.
"Autoritatile poloneze spun ca tara se afla intr-o stare buna in acest moment si cred ca au in mare parte dreptate", a declarat directorul FMI Dominique Strauss-Kahn.
"Dar ei nu exclud insa o crestere, in viitor, a presiunilor exercitate asupra pietei poloneze, si de aceea am initiat discutii pentru a vedea in ce masura Polonia are nevoie de sprijin financiar din partea fondului", a adaugat Strauss-Kahn.
Potrivit unui studiu al bancii elvetiene UBS, Polonia se afla pe pozitia a sasea intr-un top al celor mai vulnerabile economii emergente, vulnerabilitatea acesteia fiind data de dependenta fata de finantarea pe termen scurt in raport cu nivelul rezervelor detinute.
Acest lucru inseamna ca Polonia se bazeaza in buna masura pe piata imprumuturilor pe termen scurt, o piata aproape inghetata de actuala criza globala in conditiile in care bancile sunt din ce in ce mai reticente in a acorda credite dincolo de granitele pietelor lor de origine.
In aceasta situatie, FMI desfasoara o serie de programe de finantare pe mai multe piete emergente, in special din Europa Centrala si de Est, programe care ar putea fi extinse si pe alte piete ca o masura de precautie.
"Chiar si statele care au dus o politica monetara corecta in ultimii ani sunt lovite de criza si ar putea apela la ajutor", a tinut sa precizeze directorul FMI. Pana acum institutia condusa de Strauss-Kahn a adoptat cateva abordari defensive si a elaborat un acord preventiv cu El Salvador, tara care ar putea primi pana la 800 mil. dolari din partea fondului.
Seful FMI a avertizat la sfarsitul saptamanii trecute ca estimarea institutiei pe care o conduce cu privire la o revenire a economiei globale in 2010, dupa o contractie de 0,5% anul acesta, s-ar putea dovedi eronata. Si asta in conditiile in care economia mondiala se confrunta cu cea mai grava criza postbelica, spun analistii.
Declarand ca Banca Centrala Europeana, care a mentinut saptamana trecuta dobanda de politica monetara la nivelul de 2%, are suficient spatiu de manevra pentru a relaxa politica de creditare, Strauss-Kahn a avertizat ca reducerea dobanzii de referinta si crearea de stimuli fiscali nu reprezinta masuri suficiente de contracarare a crizei globale.
Directorul FMI a precizat ca vede in pachetul de sustinere a economiei in valoare de 800 mld. dolari promovat de administratia prezidentiala americana o masura "corecta", insa acesta va trebui insotit de o abordare mult mai puternica care sa puna accentul pe recapatarea increderii investitorilor in piata financiara. "Chestiunea dobanzii de referinta nu este cea mai importanta in aceasta situatie. Furnizarea directa de lichiditati pietelor financiare si masurile de restructurare a sistemului bancar s-ar putea dovedi mult mai eficiente", a declarat Strauss-Kahn.
Ungaria, de exemplu, pentru a-si asigura finantarea de 12,3 mld. euro din partea FMI - pe langa cele 4,9 mld. euro primite de la UE si 1 mld. euro de la Banca Mondiala -, a fost nevoita sa accelereze ritmul de implementare a reformelor fiscale, sa se angajeze ca va efectua infuzii de lichiditate pe piata financiara si sa modifice reglementarile privind sectorul bancar.
In acelasi timp, pentru a primi cele peste 16 mld. dolari de la FMI, guvernul ucrainean a fost nevoit sa opereze o serie de schimbari in ceea ce priveste politicile monetare, politicile fiscale si reglementarile privitoare la sectorul bancar. Guvernului de la Kiev i s-a cerut sa acorde o independenta sporita bancii centrale ucrainene, astfel incat institutia sa aiba cuvantul decisiv in ceea ce priveste politica monetara si sa-si poata indeplini obiectivele privind reducerea inflatiei la 17% in 2009.
Romania nu are inca nevoie de banii FMI
O delegatie a Fondului Monetar International s-a aflat la Bucuresti in perioada 27 ianuarie-4 februarie, aceasta fiind o o vizita regulata, programata in mod curent intre consultarile anuale, pentru a evalua situatia economica si a discuta politicile cu noul guvern. In acest sens, oficialii FMI au tinut sa precizeze ca nu au primit din partea autoritatilor de la Bucuresti nicio solicitare pentru inceperea negocierilor in vederea incheierii unui acord. Declaratiile acestora vin in conditiile in care administratia prezidentiala anuntase la inceputul lunii ianuarie ca Romania intentioneaza sa solicite sprijin financiar de 6-7 mld. euro din partea Comisiei Europene, miscare dublata de semnarea unui acord de supraveghere cu FMI. Mai mult, primul-ministru Emil Boc a precizat recent ca nu exclude "posibilitatea unei discutii si a incheierii unui acord cu FMI". "Avem nevoie de finantarea deficitului bugetar si sunt doua-trei solutii, finantarea din partea UE, piata interna si FMI sau alte institutii asimilate FMI", a spus Boc.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
