Business Internaţional

Cu un smartphone fabricat în China, războiul pentru dominaţie tehnologică dintre Washington şi Partidul Comunist Chinez a căpătat noi dimensiuni

Pentru SUA, războiul cipurilor merge bine în sensul că Washingtonul a reuşit să atragă în tabăra sa aliaţi preţioşi, precum Japonia şi Olanda, de unde este ASML, furnizor de utilaje pentru fabricarea cipurilor şi cea mai valoroasă companie europeană de tehnologie. Foto, preşedintele SUA Joe Biden şi omologul chinez Xi Jinping.

Pentru SUA, războiul cipurilor merge bine în sensul că Washingtonul a reuşit să atragă în tabăra sa aliaţi preţioşi, precum Japonia şi Olanda, de unde este ASML, furnizor de utilaje pentru fabricarea cipurilor şi cea mai valoroasă companie europeană de tehnologie. Foto, preşedintele SUA Joe Biden şi omologul chinez Xi Jinping.

Autor: Bogdan Cojocaru

17.09.2023, 10:00 11196

Huawei Mate 60 Pro: un smartphone capabil de 5G şi de convorbiri prin satelit, la fel de rapid la traficul de date fără cablu ca un iPhone de top, la preţ de telefon chinezesc. Poate să pară o reclamă, dar acesta este un smartphone made in China care a pus pe jar guvernul SUA. Huawei şi tehnologia chineză n-ar fi trebui să ajungă atât de departe atât de devreme. Sancţiunile americane ar fi trebuit să împiedice acest lucru. Şi totuşi...

Lansarea pe piaţă a flagship-ului Mate 60 Pro de la Huawei coincide cu împlinirea a aproape un an de când preşedintele Chinei Xi Jinping a stabilit cursul dezvoltării cincinale a ţării sale cu o importanţă deosebită acor­dată auto­suficienţei tehno­logice. Huawei nu este un sim­plu producător de smartphone-uri. Este un lider al tehnologiei chine­ze şi, în plin război al su­premaţiei în tehno­logie dintre SUA şi China, este prigonit în lumea occidentală de către guver­nul SUA şi aliaţii săi.

Huawei este considerată o com­panie strategică pe care gu­vernul chi­nez o poate folosi pentru a compromite sisteme vitale pentru securitatea şi economia diferitelor naţiuni. Gigantul telecom chinez, unul din puţinii din lume care pot dezvolta reţele 5G, caută acceptare în vest, însă cu o structură şi sistem de valori care le imită pe cele ale Partidului Comunist, după cum scrie The New York Times. Fondatorul companiei, Ren Zhengfei, este membru de partid. Acestea sunt destule motive pentru care Washingtonul să limi­teze cu sancţiuni libertatea Huawei, unul din scopurile acestora fiind să împiedice colosul chinez să dezvolte microcipuri la fel de avansate ca ale, spre exemplu, Intel. De aceea, când a fost lansat pe piaţă, Mate 60 Pro a trezit un interes uriaş şi multe controverse.

Câteva site-uri de tehnologie spuneau că te­le­fonul foloseşte un chipset cu tehnologie avansată de 5 nm, ceva ce Huawei şi nicio com­panie din China n-ar fi trebuit să poată dez­volta. Unii au spus că Mate 60 Pro este dovada că Huawei a reuşit să spargă blocada tehno­logică impusă de SUA şi că sancţiunile occiden­tale n-au făcut decât să grăbească avansul teh­nologic al companiilor chineze. Să întăreas­că Huawei. Bloomberg a făcut lumină în cazul Mate 60 Pro, elucidând câteva mistere.  TechIn­sights a disecat pentru Bloomberg un aparat şi a des­coperit că Huawei şi cel mai mare producător de cipuri din China au reuşit să fa­brice un procesor avansat cu tehnologie de 7 nm.

Este un semn de progres în încercarea de a trece peste barierele impuse de americani, dar nu un pas decisiv. Mate 60 Pro este dotat cu un nou procesor numit Kirin 9000s fabricat de către Semiconductor Manufacturing Interna­tio­nal Corp. (SMIC). Procesorul este primul care utili­zează cea mai avansată tehnologie 7 nm a produ­cătorului chinez de cipuri şi sugerează că guver­nul chinez face progrese în încercarea de a con­strui un ecosistem chinezesc de microproce­soare. Dacă SMIC poate mai mult, nu se ştie. Nu se cunoaşte nici dacă China poate producele cele mai avansate cipuri cunoscute publicului în cantităţi suficiente şi la costuri rezonabile.

Prin impunerea de controale de export anul trecut, administraţia de la Washington a încercat să împiedice accesul Chinei la cipuri de 14 nm, care sunt cu opt ani în urma celei mai avansate tehnologii. Cipurile de 7 nm sunt cu „doar“ cinci ani mai jos de vârf. Spre compa­raţie, tehnologia procesoarelor iPhone-urilor de la Apple este de 4nm, iar noua gamă de vârf va avea cipuri de 3nm. Totuşi, procesorul de pe Mate 60 Pro arată că tehnologia chineză avan­sea­ză accelerat şi că Beijingul se apropie de o­biectivul de a face din China o ţară autosufi­cientă în sectorul vital al semiconductorilor.

Dezvălurile Bloomberg au propulsat în sus acţiunile SMIC şi ale altor companii chineze de tehnologie. Huawei şi-a lansat telefonul în linişte, fără a detalia specificaţii cheie, şi a făcut-o în timpul vizitei în China a secretarului SUA pentru comerţ Gina Raimondo. Agenţia ei a impus multe dintre restricţiile de export pentru China. Dispozitivele Mate 60 Pro lansate pe piaţă s-au vândut imediat. Nici nu au fost multe. Iar aparatul este disponibil doar pe piaţa chineză. Dacă Huawei şi SMIC pot mai mult, Occidentul nu ştie. Analiştii occidentali înclină să creadă că nu. Pentru a depăşi bariera tehnologiei de 7nm, Taiwan Semiconductor Manufacturing, furnizorul de cipuri al Intel, foloseşte utilaje ultramoderne de litografiere prin radiaţie ultravioletă extremă furnizate de cea mai preţioasă companie europeană de tehnologie, ASML. Chinei îi este interzis să importe astfel de aparate. Ironia face ca flagship-urile iPhone să fie asamblate în China de către compania taiwaneză Foxconn. Dar Beijingul are pretenţii teritoriale asupra Taiwanului, liderul mondial al producţiei de cipuri, iar în cursa pentru preşedenţia Taiwanului a intrat, pentru a doua oară, fondatorul Foxconn, miliardarul Terry Gou. Aceste este considerat prietenos cu Beijingul. Bătălia pentru cea mai înaltă funcţie politică este deja aglomerată cu astfel de personaje. Alegerile se vor ţine în ianuarie 2024. Actualul preşedinte a promovat independenţa ţării şi îi are ca aliaţi pe americani şi câteva ţări membre ale UE. În tabăra americană, unul din scopurile războiului tehnologiei, inclusiv pentru cipuri, este de a descuraja ambiţiile militare ale Chinei. Producţia de cipuri a luat avans în anii 50-60, în timpul războiului rece, pentru fabricarea de sisteme de navigare şi urmărire mai inteligente pentru rachetele militare. Pentru SUA, războiul cipurilor merge bine în sensul că Washingtonul a reuşit să atragă în tabăra sa aliaţi preţioşi, precum Japonia şi Olanda, de unde este compania  ASML.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO