Guvernul de la Budapesta face paşi rapizi pentru a se asigura căare suficienţi bani pentru a-şi finanţa deficitul, astfel că aaprobat deja noul sistem de taxe speciale pentru industriileenergetică, telecom şi de retail, după ce în vară a introdus măsurisimilare pentru bănci.
"Până în momentul în care vom reuşi să ieşim din probleme, mi separe corect ca jucătorii cei mai importanţi din economie să îiajute pe cei care se află încă în agonie", este dictonul pe carepremierul maghiar Viktor Orban l-a folosit pentru a motivaintroducerea suprataxărilor.
În total, Budapesta speră să strângă din aceste "taxe de criză"circa 582 de milioane de euro pe an. Dacă în România s-ar aplicaaceeaşi metodologie pentru taxarea jucătorilor din retail,energie şi telecomunicaţii, numai de la companiile prezente întop 300 după cifra de afaceri în 2009 s-ar strânge circa 595 demilioane de euro, potrivit unei estimări realizate de ZF.
Suma ar putea "şterge" 0,6% din PIB din deficitul României (8,3%din PIB în 2009). Dacă luăm în considerare şi suprataxareasistemului bancar, care ar mai aduce 395 de milioane de euro labugetul de stat, suma s-ar ridica la echivalentul a 1% din PIB.Ungaria intenţionează să strângă 582 de milioane de euro pe an dinsuprataxarea retailului, telecomului şi energiei şi 700 de milioanede euro de la bănci.
Toată lumea este pentrusuprataxare
Unguriiau aprobat planul privind aceste noi suprataxări cu 294 de voturipentru, 44 împotrivă şi 12 abţineri. Companiile îşi vor putea însădeduce aceste taxe din impozitul pe profit. Guvernul de laBudapesta intenţionează să folosească aceste fonduri pentru a îşiîndeplini ţintele privind deficitul bugetar. De asemenea, în opiniapremierului Orban, aceste măsuri au fost necesare pentru a se evitamajorarea taxelor aplicate populaţiei.
Cel mai important plătitor de taxe din sectorul telecomunicaţiilorva fi Magyar Telekom, subsidiară a gigantului german DeutscheTelekom. Compania se aşteaptă să cotizeze cu "aproape jumătate" dincele 61 de miliarde de forinţi (221 de milioane de euro) pe careCabinetul ungar vrea să le obţină anual din sectorul telecom, adeclarat Christopher Mattheisen, director al Magyar Telekom. "Esteprea devreme să spui care va fi impactul exact al noii taxe; arputea avea repercusiuni asupra politicii noastre de investiţii sauasupra politicii de dividend, sau chiar în cazul ambelor. Sunt banicare ies din compania noastră. Normal că nu pot să spun că suntprea mulţumit cu această situaţie", potrivit lui Mattheisen.
De altfel, această industrie pare a fi cel mai aspru "pedepsită",având în vedere că toate companiile de profil cu venituri anualemai mari de 5 miliarde de forinţi (circa 18 milioane de euro) vorfi nevoite să cotizeze cu 6,5% din cifra de afaceri la bugetulstatului.
Retailul scapă mai uşor
Companiile din retail au scăpat mai uşor, taxele fiind de 0,1%pentru venituri între 1,8 milioane de euro şi 110 mil. euro, 0,4%pentru intervalul 110-360 mil. euro şi 2,5% pentru venituri depeste 360 milioane de euro. Pe de altă parte, companiile energeticevor plăti o taxă specială de 1,05% din vânzările lor, indiferent dedimensiuni. Mol, cel mai mare grup petrolier din Ungaria, seaşteaptă să plătească între 15 şi 20 de miliarde de forinţi (54-72de milioane de euro), potrivit directorului Zsolt Hernadi. Deasemenea, şi subsidiara ungară a gigantului energetic german E.ONar putea ajunge să dea sub formă de taxe circa 15 miliarde deforinţi, potrivit purtătorului său de cuvânt Istvan Kutas.
În cazul companiilor din telecom, taxa pleacă de la 2% pentruvenituri între 0 şi 500 de milioane de forinţi (1,8 milioane deeuro) şi poate ajunge până la 6,5% pentru venituri mai mari de 5miliarde de forinţi (18 milioane de euro). Cei mai mulţi bani vorveni însă din suprataxarea băncilor, care devin astfel principala"victimă" a guvernului de la Budapesta.
Reduc impozitele pentru populaţie
Noile măsuri de suprataxare nu sunt singurele care modifică cadrulfiscal al Ungariei. Începând cu ianuarie 2011, Budapesta vaintroduce un impozit unic pe venit de 16%, după modelul Bulgariei,României şi Cehiei.
În prezent, maghiarii plătesc un impozit de 17% pentru veniturilede până la 5 milioane de forinţi şi de 32% pentru sumele caredepăşesc acest prag.
Experţii fiscali susţin că introducerea cotei unice de impozitareva reduce veniturile ce intră la buget cu circa 300-350 de miliardede forinţi (1-1,3 miliarde de euro) anul viitor. Modificărileimpuse îi vor avantaja în primul rând pe cei care câştigă peste 4milioane de forinţi anual.
Ponderea contribuţiilor angajatorilor pentru acest impozit vascădea la jumătate în 2011, urmând să fie eliminate în 2012.
Statul a luat de asemenea decizia de a oferi un ajutor de 10.000 deforinţi de copil pentru fiecare familie care creşte unu sau doicopii. Familiile cu mai mulţi copii vor primi ajutoare şi mai mari.Mai mult, familiile vor fi taxate preferenţial.
Din 2013, Ungaria va introduce şi un impozit unic pentru companiide 10 procente.
Pe scurt
Au fost oprite definitiv transferurile către pensiileprivate?
Guvernul maghiar, care a suspendat anterior transferurile cătresistemul de pensii private, va opri definitiv aceste plăţi, adeclarat Viktor Orban. "Cei care stau în sistemul actual al acesteiburse a pensiilor pot face desigur ce vor cu fondurile pe carele-au transferat acolo. Statul nu va mai transfera bani acolo", aafirmat Orban. "Vrem să deschidem drumul de întoarcere cât mairepede cu putinţă. Am dori ca această revenire să aibă loc chiardin acest an şi discutăm cu autoritatea pensiilor privind cel mairapid mod de a atinge acest obiectiv (...) Dar statul nu va maitransfera niciun ban acolo din sistemul public de pensii", a arătatOrban. Mediafax
Asigurătorii cer dreptate la UE
Companiile de asigurări din Ungaria s-au adresat înalţilor oficialiai UE pentru a încerca să împiedice guvernul maghiar să instituiesuspendarea pentru 14 luni a plăţilor făcute către fondurileprivate de pensii. Plângerea adresată preşedintelui ComisieiEuropene Jose Manuel Barroso susţine că măsurile impuse ameninţăexistenţa fondurilor de pensii private şi încurajează populaţia săse întoarcă la sistemul de pensii al statului. Gabriel Razi
Pieţele sunt nervoase şi aşteaptă şi scăderi de cheltuieli
Anunţurile făcute de prim-ministrul maghiar Viktor Orban au adusnelinişte în pieţe şi indirect au afectat evoluţia forintului.Analiştii au anunţat că dacă nu vor fi operate tăieri alecheltuielilor, agenţiile de rating ar putea retrogradacalificativul Ungariei. Analiştii consideră că reacţia negativă aagenţiilor de rating poate fi evitată doar dacă guvernul furnizeazădetalii suplimentare referitoare la modul în care vor fi redusecheltuielile. Gabriel Razi
Profiturile retailerilor vor scădea
Taxele speciale impuse de guvernarea Orban vor afecta performanţamarilor jucători din retailul maghiar. Se aşteaptă ca noua presiunefiscală să reducă profiturile cu valori cuprinse între 17 şi 28%.Retailul, ţinta noilor impozite, este dominat de marile reţelemultinaţionale, multe dintre acestea prezente şi în România.Liderul maghiar al retailului este grupul Tesco, care controlează18% din piaţă, urmat de CBA, Real, Auchan, Metro, Lidl şi Cora.Gabriel Razi
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
