Desantul investiţiilor chineze: România va deveni săptămâna viitoare o nouă bază de lansare în campania investiţională a Chinei în Europa de Est. Când vor contraataca şi statele din regiune?

China, statul cu cele mai mari rezerve valutare din lume, îşi va trimite săptămâna viitoare pre­mierul la Bucureşti, la Su­mmitul de Cooperare China - Europa Centrală şi de Est, pentru a ghida strategia comercială chineză într-o regiune în căutare de investitori fără pretenţii, dar cu dare de mână. Celelalte două summituri de la Budapesta şi Varşovia arată că relaţiile Chinei cu Europa Centrală şi de Est tind să devină preponderent unidirecţionale, respectiv banii Beijingului şi ai oamenilor de afaceri chinezi investiţi într-o regiune care ar trebui să devină o bază de lansare către Occident. Desantul chinez va prinde contur la Bucureşti.

România este interesată de banii chi­nezilor mai ales pentru sectorul energetic, pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi pentru construirea hidro­centralei Tarniţa-Lăpuşteşti. Bucureştiul va găzdui pe 26 noiembrie a treia ediţie a Summitului de Cooperare China – Europa Centrală şi de Est, ocazie cu care se vor desfăşura şi lucrările Forumului Eco­­nomic al Oamenilor de Afaceri din China şi din Europa Centrală şi de Est, la care vor par-ticipa premierul Chinei Li Keqiang, premierul Victor Ponta şi alţi lideri politici din regiune şi din China, oameni de afaceri, reprezentanţi ai sectorului bancar şi ai asociaţiilor şi organizaţiilor patronale din in­fra­structura de transport, energie, agri­cultură, turism şi IT. Statele reprezentate vor fi China, România, Bulgaria, Polonia, Un­garia, Slovacia, Cehia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţe­go­vina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania şi Macedonia. Deşi reuniunea are ca temă „coope­rarea“, în discursul ţinut cu ocazia primei ediţii a summitului din 2011, de la Buda­pesta, pe atunci premierul chinez Wen Jiabao a recunoscut că Beijingul priveşte regiunea ca pe o poartă utilă de intrare în economiile bogate din Europa de Vest. El a punctat că prin parteneriate, companiile chineze pot „reduce semnificativ costul afacerilor şi se pot integra în sistemul industrial al Uniunii Europene“, potrivit Xinhua News Agency.

Cu acea ocazie, Wen şi premierul ungar Viktor Orban au semnat 12 acorduri despre care guvernul ungar susţine că vor crea mii de locuri de muncă în Ungaria. Acordurile, în valoare de 3,6 miliarde de dolari, includ planuri pentru investiţii comune într-o fabrică de panouri solare în Ungaria, o fabrică de acid citric, dezvoltarea transpor­tului aerian, feroviar şi fluvial şi planuri de a transforma învechitul aeroport Szombathely într-o bază majoră de transport. De asemenea, constructorul chinez de echi­pament telecom Huawei şi-a anunţat planuri de a-şi extinde centrul de distribuţie din Ungaria, majorându-şi personalul şi exporturile. Totodată, premierul Wen Jiabao a promis că ţara sa va cumpăra obli­gaţiuni maghiare, fără a preciza însă va­loarea acestora. Vestea a întărit forintul cu 0,3%, scrie eurodialogue.org.

Beijingul alocă miliarde de dolari pentru sprijinirea companiilor chineze cu afaceri în Europa de Est

Cu ocazia summitului de anul trecut din Varşovia, China a înfiinţat Secretariatul Cooperării Chinei cu Europa Centrală şi de Est, instituţie cu rolul de a implementa deciziile luate la summit. Tot la Varşovia, premierul Wen Jiabao a anunţat crearea unei linii de credit de 10 miliarde de dolari prin care sunt sprijinite investiţiile chineze în infrastructura, tehnologiile noi şi energia regenerabilă din regiune.

Obiectivul Chinei este de a ajunge până în 2015 la un volum al comerţului cu Europa Centrală de 100 miliarde de dolari, o ţintă surprinzătoare pentru o ţară privită în urmă cu doar zece ani cu suspiciune de fostele ţări comuniste din Europa, remarcă revista germană Der Spiegel.

„China beneficiază enorm, din punct de vedere economic, din astfel de afaceri deoarece vrea să se îndepărteze în cele din urmă de producţie low-cost, iar aceasta este o modalitate de a-şi întări prezenţa pe pieţele europene“, a explicat Jonas Parello-Plesner, analist la Consiliul European pentru Relaţii Externe.

Linia de credit este doar unul dintre efectele summitului de la Varşovia. Curând după vizita premierului chinez, vicepremierul Li Kequiang a călătorit în regiune anunţând o serie de acorduri, printre care o linie de credit de un miliarde de dolari pentru Ungaria destinată construirii, de către companii chineze, a unei linii feroviare către aeroportul Budapestei. De asemenea, transportatorul maritim chinez Cosco a anunţat că ia în considerare investirea a un miliard de dolari pentru dezvoltarea portului Rijeka, din Croaţia.

Automobile în Bulgaria, energie în România şi utilaje de construcţii în Polonia: Europa de Est devine o vastă bază chineză de producţie

În următorii cinci ani, China intenţionează să stabilească zone economice şi tehnologice în fiecare stat din Europa Centrală şi de Est şi să-şi întărească puterea financiară în regiune prin deschiderea de subsidiare ale băncilor chineze, a reieşit din discuţiile de la Summitul de Cooperare China – Europa Centrală şi de Est de anul trecut de la Varşovia.

Atingerea obiectivului este facilitată de faptul că marii producători chinezi sunt deja prezenţi în regiune. La începutul anului trecut  constructorul auto Great Wall Motors a lansat producţia la noua sa uzină din oraşul bulgar Bahovitsa. Acesta este primul proiect auto al Chinei în UE. Compania intenţionează să folosească Bulgaria ca pe o bază pentru vânzarea maşinilor în Europa de Est şi mai departe în statele occidentale. Tot în acea perioadă Financial Times a anunţat că producătorul chinez de utilaje de construcţii LiuGong Machinery a cumpărat concurentul polonez Huta Stola Wola pentru 100 milioane de dolari.

„Până acum, principalul câmp de luptă a fost Europa de Est, deşi o cotă solidă din piaţa din Vest este ţinta noastră supremă”, a afirmat preşedintele LiuGong Polonia.

După preluare, Liugong şi-a stabilit în Polonia sediul central pentru Europa, o bază de producţie şi un centru de cercetare şi dezvoltare, folosind tehnologie poloneză.

Tot în Bulgaria, la sfârşitul anului trecut constructorul chinez de vehicule electrice BYD a intrat într-un parteneriat cu o companie locală pentru construcţia unei fabrici de maşini electrice şi autobuze, potrivit China Daily. Fabrica urmează să producă între 40 şi 60 de autobuze pe lună. BYD se aşteaptă ca tot în Bulgaria să producă întreaga gamă de baterii şi leduri.

În România, companiile chineze sunt interesate în special de sectorul energetic, de hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, un proiect de 1,2 miliarde de euro, de construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, proiect de 5,4 miliarde de euro, şi de un grup nou de producţie la termocentrala Rovinari din Complexul Energetic Oltenia, proiect de un miliard de euro.
 

La proiecte de infrastructură, companiile chineze nu au o reputaţie bună

În sectorul de infrastructură, o companie chineză a fost interesată să participe la construcţia tronsonului Comarnic -Braşov din autostrada Bucureşti - Braşov, dar s-a retras.

De altfel, la capitolul infrastructură companiile chineze nu au o reputaţie bună în regiune. Cel mai important proiect chinez, autostrada 2 dintre oraşele poloneze Varşovia şi Lodz s-a remarcat printr-un eşec răsunător. Compania chineză răspunzătoare de proiect Covec a încercat să aducă muncitori din China pentru construcţia drumului în loc să angajeze personal local.

Eforturile au avut ca rezultat încălcarea legislaţiei poloneze privind imigrarea, litigii legale şi critici din partea populaţiei. Guvernul polonez i-a cerut companiei să finalizeze proiectul la timp pentru Campionatul European de Fotbal, pe care Polonia îl organiza şi care ar fi urmat peste doar o lună. În schimb, compania chineză care a câştigat licitaţia pentru construcţia autostrăzii s-a retras la doar doi ani de la primirea contractului, motivând decizia prin costurile neaşteptat de mari şi lăsând proiectul neterminat.

Potrivit datelor ministerului chinez al comerţului, investiţiile ţării în pricipalele zece ţări din Europa Centrală şi de Est au atins 830 de milioane de dolari la sfârşitul anului 2010, ceea ce reprezintă doar 6,6% din totalul investiţiilor făcute în statele UE. Polonia, Ungaria şi România sunt principalele destinaţii, primind aproape 90% din investiţiile chineze din regiune.

Guvernul polonez a lansat anul trecut programul „Go China” în încercarea de a atrage mai multe investiţii chineze şi pentru a promova exporturile către China.

Între timp, Ungaria analizează ideea de a introduce noi reguli privind imigranţii care le-ar permite străinilor să primească cetăţenie ungară dacă achiziţionează obligaţiuni guvernamentale de 250.000 de euro. Mulţi analişti cred că măsura are ca scop atragerea de investitori chinezi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.11.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels