Economia Turciei a crescut cu o viteză impresionantă de 11% înprimul trimestru, dar în spatele acesteia se ascund o serie dedezechilibre care ar putea duce la o aterizare forţată, scrie TheWall Street Journal.
Pieţele sunt îngrijorate cu privire la soluţiile pe careexecutivul le are pentru a controla deficitul de cont curentimens, care a ajuns să depăşească 8% din PIB şi este văzut dreptun semn al supraîncălzirii economiei.
Deficitul balanţei comerciale a Turciei aferent lunii mai s-adublat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, apăsând şimai tare asupra deficitului de cont curent (diferenţa dintreintrările şi ieşirile de valută din ţară).
Importurile ţării au crescut cu 42,6%, de aproape patru ori mairapid decât exporturile, care au avansat cu numai 11,7%, conformdatelor publicate de biroul turc de statistică.
Investitorii se ţin departe
Un semn al nervozităţii investitorilor este faptul că bursa dela Istanbul a avut una dintre cele mai slabe evoluţii din rândulţărilor emergente, scăzând cu 9,75% începând cu luna mai. Şi pepiaţa valutară, traderii au vândut masiv lire turceşti, monedadepreciindu-se cu aproape 19% din noiembrie anul trecut.
Dar acestea nu sunt singurele probleme ale Turciei. Ţara producecantităţi foarte mici de petrol şi gaze, ceea ce face caproducătorii să se confrunte cu costuri mai mari decât competitoriidin alte ţări, spun economiştii.
Companiile preferă astfel să importe componente şi prefabricatedecât să le producă şi în acest fel cu cât creşte producţia, cuatât cresc importurile şi deficitul balanţei comerciale. 85% dinimporturile Turciei sunt reprezentate de materii prime şiprefabricate.
Deficitul comercial a ajuns la o valoare record de 10,1 mld.dolari în mai şi confirmă provocările pe care le are în faţă bancacentrală în încercarea de a tempera consumul şi de a ţine subcontrol deficitul de cont curent, care ameninţă stabilitateafinanciară a ţării.
"Nu există semne că economia încetineşte", a declarat TimothyAsh, economist în cadrul Royal Bank of Scotland, dând glastemerilor multor investitori străini care văd creşterea economică aTurciei drept nesustenabilă.
Atenţia se îndreaptă acum către clasa politică, dacă aceasta seva implica în eforturile de reducere a consumului prinintermediul înăspririi politicii fiscale şi va sprijini bancacentrală, care a majorat rezervele obligatorii impuse băncilorcomerciale.
Model greşit de creştere
"Viitorul economic al Turciei este strălucitor, dar ţara arenevoie de un nou model de creştere, dar nu mâine, nici azi, ciieri", este de părere Emre Alkin, un economist din Istanbul care alucrat la un raport prezentat guvernului şi care propuneimpulsionarea exporturilor pentru a rebalansa economia.
Până acum economia a fost împinsă în sus de creşterea dinsectoarele financiar, retail şi construcţii, impulsionate deavansul rapid al cererii, susţinut de creditare.
Şi deşi are un sistem bancar solid, modelul de creştereeconomică bazată pe consum nu mai pare sustenabil pe termen lung.Turcia trebuie să reducă costurile de producţie, să producă maimult şi să importe mai puţin, mai spune Alkin.
Turcii nu sunt însă de acord cu punctul de vedere aleconomiştilor.
"Totul arată bine", spune Emrullah Turanli, preşedinteleTasyapi, una dintre cele mai mari companii de construcţii aleţării. "Nu sunt de acord cu cei care spun că Turcia consumă preamult, uitaţi-vă la consumul de energie al ţării comparativ cu lumeadezvoltată."
Punctele slabe ale Turciei
n Importă cu mult mai mult decât exportă. Importurile au crescutcu 42,6%, exporturile cu numai 11,7%.
n Deficit de cont curent imens. Acesta a ajuns să depăşească 8%din PIB şi este văzut drept un semn al supraîncălziriieconomiei.
n Model economic greşit. Modelul de creştere economică bazată peconsum nu mai pare sustenabil pe termen lung. Turcia trebuie săreducă costurile de producţie, să producă mai mult şi să importemai puţin.
Exportăm de 2,5 mld. euro în Turcia
România a exportat în Turcia bunuri în valoare de 2,5 mld. euroîn 2010, în creştere cu 76,8% faţă de 2009, ţara având o pondere de6,9% în totalul exporturilor şi clasându-se pe locul patru înclasamentul destinaţiilor de export.
În ceea ce priveşte importurile, acestea au crescut cu 17,9%faţă de 2009, până la 1,72 mld. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
