Dobânzile scăzute ale BCE, mană cerească pentru finanţele Germaniei

26 apr 2018 Autor: Catalina Apostoiu

La nivelul zonei euro ca întreg, acţiunile lui Mario Draghi, preşedintele BCE au relaxat dramatic presiunile fiscale, guvernele profitând de pe urma unei sincronizări neobişnuite a dobânzilor scăzute şi unei creşteri economice solide.

♦ Germania este ţara care a criticat cel mai mult politica dobânzilor scăzute a Băncii Centrale Europene, dar nicio altă ţară nu a beneficiat mai mult de pe urma controversatei strategii a preşedintelui băncii Mario Draghi.

Dobânzile ultramici din zo­na monedei euro sunt profund con­tes­tate de băn­­cile ger­ma­ne, pre­cum şi de nem­ţii care vor să eco­no­misească, însă acestea sunt o binecuvântare pentru fi­nanţele pu­blice ale ţării, reducând plă­­ţile aces­teia în contul dobânzilor cu sute de miliarde de euro, scrie Handelsblatt.

Germania este ţara care a criticat cel mai mult politica dobânzilor scăzute a Băncii Centrale Europene, dar nicio altă ţară nu a beneficiat mai mult de pe urma controversatei strategii a preşedintelui băncii Mario Draghi.

De la începutul crizei financiare, graţie dobânzilor scăzute guvernul german a economisit extrem de mult. Plăţile în contul dobânzilor datoriilor s-au situat constant sub propriile proiecţii ale guvernului.

În loc să plătească dobânzi de 450,4 miliarde de euro în perioada 2008-2017, în linie cu estimările din buget, noi cifre ale ministerului german de finanţe relevă că Germania a plătit doar 288 miliarde de euro.

Astfel, suma economisită a atins 162 miliarde de euro, echivalentul a jumătate din întregul buget federal anual.

Economiştii spun că autorităţile publice germane de la toate nivelurile au dus-o foarte bine graţie unui deceniu de management al crizei de către BCE. „Guvernul federal, statele, autorităţile locale sunt toate mari câştigătoare“, arată Marcel Fratzscher, preşedinte al institutului de cercetare economică DIW. „Fără politica dobânzilor zero a BCE, Germania nu şi-ar fi echilibrat niciodată bugetul în ultimii ani“.

Noul ministru al finanţelor Olaf Scholz este de asemenea un beneficiar direct al politicii. Noul guvern de coaliţie intenţionează să crească cheltuielile publice cu 46 miliarde de euro în decursul mandatului de patru ani. Iar pentru că guvernul german a prelungit maturitatea datoriilor sale în ultimul deceniu, Scholz va culege roadele politicii BCE mulţi ani de-acum încolo, chiar dacă dobânzile îşi vor relua creşterea.

Şi alte ţări europene au beneficiat de pe urma politicii monetare a BCE. La nivelul zonei euro ca întreg, acţiunile lui Draghi au relaxat dramatic presiunile fiscale, guvernele profitând de pe urma unei sincronizări neobişnuite a dobânzilor scăzute şi a unei creşteri economice solide.

Anul 2018 va fi primul an de la cre­­a­­rea euro când toate statele mem­bre vor raporta deficite de sub 3% din PIB. Date Bundesbank, banca centrală germană, sugerează că cele 19 ţări ale zonei euro au economisit în total 1.150 miliarde de euro în ceea ce priveşte plăţile în contul dobânzilor din 2008 prin comparaţie cu nivelul dobânzilor de dinaintea crizei.

Dintre acestea, Franţa a scăpat de plăţi de 275 miliarde de euro, Italia de 216 miliarde de euro. După aceleaşi calcule, şi nu după cele folosite de ministerul german de finanţe, Germania a economisit chiar mai mult, 294,1 miliarde de euro.

În condiţiile în care BCE va majora gradual dobânzile, întrebarea este cât de mare va fi presiunea asupra bugetelor publice ale Germaniei. Experţii spun că autorităţile locale ar putea avea cel mai mult de suferit din moment ce acestea se bazează mai mult pe finanţare pe termen scurt şi vor resimţi probabil impactul creşterii dobânzilor aproape imediat.

Fratzscher spune că impactul dobânzilor mai mari asupra eco­nomiilor zonei euro va depinde în mare parte de modelele de investiţii din anii cu dobânzi mici. „Guvernele ar trebui să se folosească de dobânzile scăzute pentru a-şi asigura competi­tivitatea. Acestea trebuie să inves­teas­că inteligent în educaţie, infra­structură şi inovaţie.“

Acesta spune  că guvernul ger­man ar fi putut folosi excedentele pen­tru a întări exact aceste domenii.

Unele ţări europene ar putea avea serios de suferit într-un mediu eco­­nomic mai ostil. Situaţia din Spa­nia şi Portugalia este în special fragilă.

Totuşi, dintr-un punct de vedere, situaţia datoriilor este mai bună decât acum 10 ani. Multe guverne din zona euro şi-au convertit o mare parte a datoriilor suverane în obligaţiuni pe termen lung, cu dobânzi scăzute.

Clemens Fuest, preşedinte al Institutului Ifo, spune că în acest context lui Draghi îi va fi mai uşor să majoreze dobânzile.

 

Raport BCE: firmele şi gos­podăriile din zona euro s-au bucurat de un acces mai facil la credite în T1

 Economia zonei euro s-a bucurat de un acces mai facil la finanţare în primul trimestru, relevă un raport recent al Băncii Centrale Europene, în condiţiile în care băncile şi-au relaxat condiţiile de creditare a companiilor şi gospodăriilor, potrivit Hurriyet Daily News.

Standardele de creditare au fost „considerabil“ mai relaxate în primul trimestru atât pentru gospodăriile aflate în căutarea unui credit ipotecar, cât şi pentru firme, în timp ce în cazul creditelor de consum relaxarea condiţiilor a fost mai redusă. Între timp, termenii şi condiţiile de rambursare a creditelor au fost relaxate în toate categoriile. Băncile au raportat o creştere continuă a cererii de credite în primul trimestru.

Companiile au contractat credite în principal pentru investiţii şi fuziuni şi achiziţii. Programul QE şi dobânzile scăzute au încurajat băncile să-şi relaxeze condiţiile pentru rambursarea creditelor şi le-au determinat să-şi crească creditarea.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.04.2018

 
Cuvinte cheie:
Dobanzi
, BCE
, Germania
, draghi
, zona euro
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide