După alegerile italiene din martie, investitorii s-au temut că la putere în Italia, una dintre cele mai mari economii din zona euro, va ajunge o coaliţie de partide populiste care printr-un program de cheltuieli pentru pensii şi săraci şi de reduceri de taxe de 100 de miliarde de euro va destabiliza bugetul ţării. Acestea în condiţiile în care Italia are o datorie guvernamentală enormă, de 2.300 de miliarde de euro, echivalentul a 132% din PIB - cel mai ridicat nivel din UE după cel al Greciei.
Acum, după ce preşedintele Sergio Mattarella a respins guvernul propus de populişti, în care figura un ministru al economiei eurosceptic, teama este că noile alegeri se vor transforma într-un referendum privind rămânerea Italiei în zona euro.
Ieri, marile burse europene, de la Milano şi Paris la Frankfurt şi Londra, evoluau în scădere, în timp ce euro se deprecia în raport cu dolarul. Costurile de finanţare ale Italiei şi Spaniei creşteau, după cum au arătat yieldurile obligaţiunilor guvernamentale ale celor două ţări.
Formaţiunea antisistem Mişcarea 5 Stele şi partidul radical de dreapta Liga, care au majoritatea în parlament, au anunţat că vor bloca un nou guvern format de fostul oficial al FMI Carlo Cottarelli, numit ca premier interimar de preşedintele Mattarella. Dacă noul premier pierde votul de încredere, urmează curând alegeri.
Astfel de turbulenţe politice nu sunt ceva nou pentru Italia, o ţară cu o scenă politică instabilă. Italia a avut 64 de guverne după cel de-al Doilea Război Mondial, notează BBC. Noutatea constă în faptul că populiştii au câştigat mandatul popular pentru guvernare. Cottarelli spune că dacă guvernul său nu supravieţuieşte votului de încredere vor urma noi alegeri după august sau la începutul anului viitor.
Viitorul vot „va fi un referendum privind Europa, euro şi modelul constituţional italian“, apreciază analistul politic Francesco Verderami, a cărui opinie a fost preluată de Corriere della Sera. Unii italieni suspectează deja un complot al UE după cele întâmplate în 2011. Atunci, Italia era pusă la zid pe pieţele internaţionale şi risca să intre în default pe măsură ce yieldurile obligaţiunilor suverane creşteau. Guvernul condus de Silvio Berlusconi a fost dat jos de la putere, iar Berlusconi a fost înlocuit cu fostul comisar european Mario Monti.
Luni, Matteo Salvini, liderul Ligii, a spus că nu are rost ca Italia să rămână în UE dacă regulile nu se schimbă. El descrisese deja viitoarele alegeri ca un mod în care alegătorii îşi pot arăta sprijinul pentru ideea ieşirii Italiei din zona euro.
„Nu vor fi alegeri. Va fi un referendum între Italia şi cei din afară care vor ca noi să fim o naţiune obedientă, sclavă şi îngenuncheată“, a spus Salvini, după cum scrie The Wall Street Journal.
Politicianul a spus şi cine sunt inamicii Italiei. „Astăzi, Italia nu este liberă. Este ocupată financiar de nemţi, francezi şi eurocraţi“. În februarie, Salvini a criticat euro, spunând că moneda este „o greşeală pentru economia noastră. Nu avem euro în buzunarele noastre. Avem mărci germane cărora ei le zic euro“.
Preşedintele Mattarella a explicat că majorarea yieldurilor obligaţiunilor italiene, zi de zi, înseamnă creşterea datoriei publice şi reducerea cheltuielilor guvernului cu programele sociale. De asemenea, scăderile zilnice de pe bursa de acţiuni se traduc prin arderea resurselor industriilor şi investitorilor. „Toate acestea cresc riscurile pentru cetăţenii şi familiile italiene.“
Agenţia de rating Moody's a avertizat că ar putea tăia ratingul datoriilor italiene, deja cu doar două trepte peste categoria „junk“. O retrogradare va face mai costisitor pentru guvern să se împrumute. Potrivit Goldman Sachs, BCE deţine 20% din obligaţiunile italiene. Investitorii străini deţin 37%. Datoriile Italiei reprezintă 23% din datoriile zonei euro.
Companiile germane au reacţionat la situaţia de pe scena politică italiană. Asociaţia camerelor germane pentru industrie şi comerţ DIHK a explicat că este mai liniştită acum că euroscepticii nu vor mai prelua puterea în Italia. scrie Reuters.
Volker Treier, director la DIHK, a spus că decizia partidelor populiste de a nu mai încerca să formeze un guvern înseamnă că „acordul lor de coaliţie prohibitiv de scump“ a căzut, pentru moment.
Întrebată dacă este îngrijorată de situaţia din Italia, cancelara germană Angela Merkel a răspuns: „Când au fost alegeri în Grecia şi Alexis Tsipras a fost făcut şeful guvernului, au fost multe întrebări evidente. Am discutat între noi multe, multe nopţi, şi împreună am ajuns la un rezultat. Trebuie să facem la fel deoarece Italia este un membru inportant al UE.“
Înrăutăţirea crizei italiene a amplificat temerile că turbulenţele din Italia vor pătrunde pe pieţele altor state. Spania, o ţară care în criza datoriilor suverane a avut nevoie de un bailout internaţional pentru băncile sale, este în special vulnerabilă. Premierul Mariano Rajoy va înfrunta săptămâna aceasta un vot de încredere. Rajoy este adus în această poziţie de multiple condamnări pentru corupţie suferite de oameni care au legătură cu partidul său. Vestea votului de neîncredere a împins costurile de finanţare ale Spaniei la maximul ultimilor doi ani şi jumătate.
Îngrijorările privind viitorul UE a dus indicele Sentix al perspectivelor de destrămare a zonei euro la cel mai ridicat nivel de după aprilie 2017, când în Franţa extremista Marine Le Pen se lupta pentru preşedinţie.
Turbulenţele de pe pieţe au un impact major asupra acţiunilor băncilor italiene, care ieri au tras în jos indicii financiari bursieri europeni. Acţiunile Banca Monte dei Paschi di Siena s-au prăbuşit cu aproape 8%. Şapte din opt acţiuni cu cele mai slabe evoluţii din Bloomberg Europe Banks Index au fost ale unor bănci italiene.
