Protestele din Egipt au adus de aceeaşi parte a baricadeipersoane care au un singur obiectiv, înlăturarea preşedinteluiHosni Mubarak, dar care nu ştiu cum vor să arate ţara lor în cazulîn care dorinţa le devine realitate, scrie presainternaţională.
În acelaşi timp, cu fiecare zi în care protestele continuă,economia se deteriorează. Comerţul exterior este suspendat,turiştii au părăsit aproape în totalitate ţara, iar băncile rămânînchise. Astfel, asupra preşedintelui Mubarak este exercitată opresiune suplimentară pentru a veni rapid cu soluţii pentru călipsa tot mai acută a alimentelor şi a serviciilor va genera rapidnoi turbulenţe.
"Lipsurile pot genera mai multe proteste şi demonstraţii destradă. Marile probleme vor apărea în următoarele săptămâni", spuneAhmed Galal, analist la Forumul de Cercetare Economică dinCairo.
Părerea economistului este împărtăşită şi de oamenii de rând."Mai putem continua încă o săptămână", spune Samih Hammam, unprofesor în vârstă de 38 de ani. "După aceea va fi un haos şi maimare, probleme mai multe şi reacţii mai violente."
În febra protestelor, bărbaţii scandează împotriva regimuluialături de femei, laicii lângă fundamentaliştii islamici, săraciilângă bogaţi, însă cei mai prezenţi pe străzi sunt tinerii.
"O astfel de alăturare mă îngrijorează. Unde se va ajunge? Cumpoţi crea o conducere a statului care să îi reprezinte pe aceştioameni fără să îi divizezi?", spune Gasser Abdel Razeq, activistpentru drepturile omului prezent în ultima săptămână în rânduriledemonstranţilor.
Întrebările pe care şi le pune Razeq reprezintă provocările cucare se confruntă toate statele răvăşite de proteste interne dinOrientul Mijlociu: cum trebuie făcută tranziţia de după eliminarearegimurilor autoritare care conduc de zeci de ani aceste ţări.
Nici ElBaradei, dar nici Frăţia Musulmană
Cu toate că în ultimele zile forţele de opoziţie în frunte cugruparea fundamentalist islamică Frăţia Musulmană s-au poziţionatîn spatele imaginii fostului laureat al Premiului Nobel MohamedElBaradei, protestatarii nu dau semne că îi agreează pe noiilideri.
"Nu îl vrem nici pe ElBaradei, nici Frăţia Musulmană, nu vremnici partidul de guvernământ actual. Acum fiecare este pentru el,vorbeşte pentru el, nu există niciun grup care să ne reprezinte. Nuvrem ce avem deja", spune Mohammed Nagi, unul dintre protestatariiprezenţi în piaţa Tahrir.
Unii dintre protestatari nu se identifică în Mohamed ElBaradeiargumentând că acesta a trăit toată viaţa în străinătate şi că nureprezintă cu adevărat interesele egiptenilor.
"Simt că ElBaradei nu este egiptean. A trăit toată viaţa înstrăinătate şi acum încearcă să conducă revoluţia", spune un altprotestatar egiptean.
Economia sângerează
La suprafaţă economia egipteană parea până de curând un model desucces, în condiţiile în care în timpul crizei economice mondiale,PIB-ul a crescut cu 4,7% în 2009 şi cu 5% anul trecut.
Totuşi, nivelul datoriei publice şi al celei private, preţuriletot mai mari ale alimentelor şi numărul mare al şomerilor au pus îngenunchi una dintre cele mai de succes economii din Africa.Deficitul bugetar al Egiptului este de 8%, inflaţia în cazulproduselor alimentare este de 17%, iar rata şomajului se învârteneoficial în jurul valorii de 25%.
Conform datelor publicate de Banca Mondială, aproape 40% dinegipteni trăiesc sub limita sărăciei, cu mai puţin de 2 dolari pezi. Astfel, o mare parte a populaţiei este dependentă desubvenţiile pentru alimente, combustibil şi alte servicii, nivelultotal al subvenţiilor ridicându-se anual la 17,4 miliarde dedolari.
Scenarii posibile pentruviitorul Egiptului
Mubarak renunţă la fotoliul de preşedinte
Egiptenii care au ieşit în ultima săptămână pe străzile dinCairo vor cu siguranţă ca Hosni Mubarak să renunţe la postul depreşedinte, însă preşedintele egiptean nu dă semne că ar urma sărenunţe la funcţie, scrie BBC News.
Totuşi, Mubarak a făcut prima concesie prin numirea lui OmarSuleiman, fostul şef al serviciilor secrete şi apropiat al său, înpostul de vicepreşedinte.
În acest scenariu rolul armatei este determinant, aceastăinstituţie de forţă fiind singura care ar putea înclina balanţasuficient de mult astfel încât Mubarak să fie forţat să plece.Însă, pentru unii egipteni, dar mai ales pentru marile puterioccidentale şi pentru Israel plecarea bruscă a lui Mubarak argenera un vid de putere ce ar duce la conflictul dintre intereselearmatei şi cele ale grupărilor fundamentalist islamiste.
Forţele de ordine intervin şi oprescprotestele
Forţele poliţieneşti şi cele ale armatei au fost prezente înnumăr mare pe străzile din Egipt, dar cu toate că au existat morţişi răniţi în confruntările dintre forţele de ordine şiprotestatari, instituţiile de forţă nu şi-au desfăşurat întreagacapacitate represivă la adresa protestatarilor.
Poliţia egipteană este în general eficientă în momentul cândizbucnesc proteste masive, însă acum au fost depăşiţi numeric deprotestatari. Soluţia pentru înăbuşirea protestelor se află înmâinile armatei care până acum s-a dovedit reticentă în a interveniîn forţă asupra populaţiei.
Poziţia armatei în acest caz este una ingrată, soluţia este înmâinile sale însă şi-ar putea pierde privilegiile, legitimitatea şipoziţia privilegiată în societate în cazul în care se poziţioneazăîn spatele preşedintelui Mubarak şi înăbuşă în sânge protestul.
Tranziţie: Mubarak nu candidează la alegeri, opoziţiaintră la guvernare
Acest scenariu presupune evitarea haosului şi a violenţelor încondiţiile în care Mubarak va părăsi treptat scena politică dinEgipt. El ar trebui să anunţe că nu va candida la alegerileprezidenţiale din luna septembrie a acestui an, iar MohamedElBaradei ar urma să fie figura principală, credibilă în faţaegiptenilor, delegată să realizeze tranziţia şi să stabilească noireguli pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare.
Cu toate că o parte din reprezentanţii vechiului regim vorrămâne în clasa politică în urma acestui scenariu, Statele Unitedau semne că acesta ar fi varianta pe care o agrează.
Statele Unite şi Occidentul se tem că în urma unor alegerilibere Frăţia Musulmană, grupare fundamentalist-islamică va câştigao parte importantă din voturi. Occidentul se teme de noi turbulenţeinterne generate de relaţiile dintre Frăţia Musulmană şi celelaltegrupări politice laice.
Şomajul şi creşterea preţurilor ar putea duce larăzboaie interne, spune şeful FMI
Economia mondială este ameninţată de probleme grave, precumşomajul şi creşterea preţurilor, care ar putea conduce laprotecţionism economic şi chiar la războaie interne în unele ţări,crede şeful FMI Dominique Strauss-Kahn. "Pe măsură ce tensiuniledintre ţări cresc, am putea vedea protecţionism comercial şifinanciar. Iar pe măsură ce tensiunile din interiorul ţărilor devintot mai încordate, ne-am putea confrunta cu instabilitate socialăşi politică, chiar cu războaie interne", avertizează şeful FMI. Pede altă parte, în următorul deceniu, 400 de milioane de tineri sevor alătura forţei globale de muncă, creând o provocare grea pentruguverne, a adăugat Strauss-Kahn. "Ne confruntăm cu posibilitateaunei generaţii pierdute de tineri, care ar putea fi condamnaţi săsufere toată viaţa din cauza şomajului şi a condiţiilor sociale.Crearea de locuri de muncă trebuie să fie o prioritate nu numai înţările dezvoltate, ci şi în cele sărace", a afirmat şeful FMI.Vlad Popescu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
