ÃŽn vremea pandemiei, unii antreprenori din Europa ÅŸi SUA sperau ca o receÂsiune sau mai multe să creeze în sfârÅŸit un surplus sănătos de forţă de muncă. Criza economică de atunci a fost atipică pentru că ajutoarele date de guverne comÂpaniilor ÅŸi angajaÅ£ilor au împiedicat distrugerea locurilor de muncă.
ÃŽn Germania recesiunea a venit din nou, de data aceasta nemaiexistând subvenÅ£ii pentru piaÅ£a muncii, iar în SUA este pe undeva pe aproape, ÅŸi cu toate acestea disponibilizările, câte sunt, nu reuÅŸesc să urce rata ÅŸomajului. Pentru unii analiÅŸti, acesta este un semnal îngriÂjorător: economiile mature rămân fără munciÂtori, ceea ce înseamnă că trebuie schimbat moÂdelul economic, riscul fiind erodarea prospeÂrităţii ÅŸi frânarea dezvoltării.
Germania capitalistă a fost reconstruită ÅŸi s-a dezvoltat puternic după al Doilea Război Mondial cu ajutorul muncitorilor importaÅ£i din Turcia. MulÅ£i dintre ei au rămas acolo. Ca ecoÂnomie avansată, în ultimele decenii s-a lovit de problema îmbătrânirii populaÅ£iei ÅŸi a reducerii forÅ£ei de muncă. De aceea, Berlinul a văzut în criza migranÅ£ilor din 2015 o oportunitate ÅŸi a deschis uÅŸile ţării pentru o bună parte dintre noii veniÅ£i pe continent.
Câţiva ani mai târziu aproape că a intrat în conflict cu Polonia în înÂcerÂcarea de a atrage forţă de muncă ucraineană. Acum, din cauza cosÂtului prea ridicat al vieÅ£ii în Polonia, o parte dinÂtre refugiaÂÅ£ii ucraineni care au fugit de război acolo se mută în GermaÂnia, unde cred ei că găsesc oporÂtunităţi mai multe. ÃŽnsă cea mai mare economie euroÂpeană ar avea nevoie de 400.000 de muncitori noi pe an, arată o analiză BloomÂberg. Germania rămâne fără forţă de muncă, o tendinţă vizibilă ÅŸi în altă părÅ£i ale lumii. ÃŽn SUA, spre exemplu, unul dintre cele mai mari mistere economice este ce fel de recesiune bate la uşă când rata ÅŸomajului nu creÅŸte.
De obicei, în America, unde plaÂsele de protecÅ£ie socială nu sunt la fel de cuÂprinzătoare ca în Europa, recesiÂuÂnile sunt asoÂciate cu dispoÂniÂbilizări ÅŸi disÂtrugeri de locuri de muncă. Cehia are de câţiÂva ani cea mai redusă rată a ÅŸomajului din lumea dezvolÂtată. Penuria de forţă de munÂcă este o boală econoÂmiÂcă cronică acolo, iar ecoÂnomia abia se miÅŸcă. Dar ce se întâmÂplă în Germania are efecte asupra înÂtregii economii europene.
Potrivit calcuÂleÂlor unui institut de cercetare economică german, forÅ£a de muncă, repreÂzenÂtată acum de 47 de milioane de persoane, a atins apogeul la sfârÅŸitul secolului trecut ÅŸi va începe curând, dacă nu o face deja, să stagneze. Ar fi începutul declinului superciclului de dezÂvoltare în care Å£ara s-a transformat dintr-o ruină în locomotiva Europei. Până acum, prosÂperitatea germană a fost creată de o forţă de muncă în expansiune. „Acele zile au apus“, spun analiÅŸtii băncii de dezvoltare KfW. „FunÂdaÅ£ia pentru continuarea prosperităţii se fărâmiÅ£ează.“ Dacă germanii care se pensioÂnează nu sunt înlocuiÅ£i printr-un flux semniÂficativ de migranÅ£i, forÅ£a de muncă se va micÅŸoÂra cu 3 milioane de persoane în următorii câţiva ani, sau cu 7%. Reducerea forÅ£ei de muncă ar avea ca efect ceva ce în germani trezeÅŸte o teamă istorică: inflaÅ£ie. Iar inflaÅ£ia erodează puterea de cumpărare. Dar ÅŸi cea mai la îndemână soluÅ£ie, importul masiv de forţă de muncă, trezeÅŸte teamă.
Dintre refugiaÅ£ii primiÅ£i de Germania în 2015, doar jumătate s-au angajat în următorii cinci ani. Iar sprijinul popular pentru partide politice xenofobe precum Alternativa pentru Germania creÅŸte. Dacă nu este schimbat modelul economic ÅŸi nu este găsită o nouă sursă de suplimentare a forÅ£ei de muncă, creÅŸterea ecomomică a Germaniei probabil că nu va depăşi 1% în următoarele decenii, arată calcuÂlele Bloomberg Economics. FMI redă o perÂspectivă similară.
„CurenÅ£ii potrivnici ai îmbătrânirii popuÂlaÅ£iei se manifestă deja ÅŸi cu timpul vor deveni mai puternici“, spune un expert de la FMI. Germania este un caz aparte pentru că se conÂfruntă cu cele mai puternice forÅ£e demografice negative din rândul economiilor mari dezvolÂtate. Doar Japonia, o societate mai închisă, cu o participare redusă a femeilor la forÅ£a de muncă ÅŸi cu o populaÅ£ie în îmbătrânire mai accelerată are probleme mai mari.
Italia se îndreaptă ÅŸi ea spre o criză demoÂgrafică ÅŸi a forÅ£ei de muncă, dar această Å£ară are la dispoziÅ£ie o sursă de muncitori internă valoroasă: doar 40% din femeile cu vârstă de muncă sunt active economic. Germania a epuizat ÅŸi această resursă. Ce a mai rămas sunt pensionarii. Dar mai puÅ£in de 9% din germanii de 65 de ani sau mai mult muncesc, faţă de 20% în cazul americanilor sau 25% în cazul japoÂnezilor. Visul pensionarului german este să se bucure de timpul liber ÅŸi să vadă lumea. CreÅŸÂterea vârstei de pensionare este o soluÅ£ie cu efecte prea slabe. O altă rezolvare, parÅ£ială, ar fi adoptarea de noi tehnologii mai eficiente în muncă, însă Germania este notorie pentru rezistenÅ£a la digitalizare.