Guvernele din Europa de Est trebuie să îmbunătăţească procesulde supraveghere a băncilor şi în acelaşi timp să reducăcheltuielile pentru a preveni un nou boom al creditării, încondiţiile în care statele din regiune încep să iasă din crizafinanciară, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), scrieBloomberg.
"Este importantă prevenirea izbucnirii unei noi perioade de boom acreditelor", a declarat Bas Bakker, director al departamentuluipentru Europa emergentă din cadrul FMI. "Ţările care au avut celemai pronunţate boom-uri în anii de dinainte de criză" sunt înprezent cele care se confruntă "cu cea mai anemică revenire", a maispus Bakker.
Fostele state comuniste din Europa încearcă să-şi revină din ceamai puternică recesiune declanşată de la trecerea la economia depiaţă în urmă cu două decenii. Creditele ieftine le-au ajutat săînregistreze anual o creştere economică de circa 5% în anii deboom. Ulterior, aceste naţiuni au fost nevoite să ceară ajutorulFMI şi al Uniunii Europene pentru a nu intra în incapacitate deplată. Până în august 2010, FMI oferise statelor din regiuneîmprumuturi de circa 70,7 miliarde de dolari.
Cum să previi o nouă criză a creditelor
Printre strategiile ce ar putea preveni apariţia unei crize acreditelor se numără monitorizarea mai atentă a băncilor, inclusivsupravegherea de către autorităţile ţărilor de provenienţă aoperaţiunilor creditorilor în Est. De asemenea, alte modalităţiprin care s-ar putea evita o nouă criză a creditării sunt reducereavolumului de împrumuturi denominate în valută şi a cheltuielilorguvernamentale în perioade de avânt economic, precum şiinstaurarea unor politici macroeconomice care să permitădobânzilor să rămână la un nivel mai scăzut, a declaratBakker.
Creşterea economică din Europa de Est se va situa, în medie, anulacesta la 3,9%, urmând ca în 2011 să scadă la 3,8%. Economiaregiunii s-a contractat cu 6% în 2009, a anunţat FMI într-un raportrecent. România, Croaţia, Muntenegru şi Letonia vor rămâne peminus anul acesta în ceea ce priveşte evoluţia PIB-ului, în timpce economia Bulgariei va stagna. Toate statele din regiune estede aşteptat însă să revină pe creştere în cursul anului 2011,arată raportul FMI.
Reluarea exporturilor către Europa Occidentală, principala piaţă dedesfacere pentru produsele realizate în Europa de Est, este motorulrevenirii economice a regiunii. Şomajul ridicat, salariile înscădere, precum şi blocarea creditării au afectat puternic cerereaîn câteva dintre ţările din regiune, a mai arătat Bakker. Deasemenea, volumul mai mare de credite cu probleme, costurile mairidicate cu finanţarea şi încrederea din ce în ce mai scăzută aconsumatorilor au ţinut în loc creditarea în Europa de Est. ÎnUcraina, România, Serbia, Letonia şi Lituania, peste 15% dinîmprumuturile totale contractate erau neperformante la finalulanului trecut, potrivit FMI.
Revigorarea creditării, cheia relansăriieconomice
"Reluarea creditării trebuie revigorată, altfel cererea pe planintern va rămâne anemică, iar revenirea economică va fi extrem demoderată", a explicat directorul departamentului pentru Europaemergentă din cadrul FMI. Bakker a adăugat că se aşteaptă ca,destul de curând, volumul de credite neperformante să scadă."Majoritatea statelor din Europa emergentă încep să-şi revinăacum", iar creditele neperformante încep să mai dispară dineconomiile din regiune. "În ţările în care evoluţia economică esteîncă negativă, acest proces ar putea dura ceva mai mult", a maispus Bakker. O altă mare problemă care pune presiune pe umeriinaţiunilor din Europa emergentă sunt dezechilibrele balanţelorpublice. Deficitele bugetare din regiune au atins, în medie, 6%din PIB anul trecut, în condiţiile în care în 2008 balanţa eraechilibrată. Datoriile publice au urcat de asemenea, de la 24%în 2008 la 30% din PIB în 2009.
Veştile sunt puţin mai bune pentru anul acesta, având în vedere cădeficitul mediu va coborî la 5,2%, urmând ca în 2011 să ajungă la4,1% din PIB. Pe de altă parte, datoria publică va creşte la 30,8%şi 32,1% în 2010, respectiv 2011, estimează FMI.
Creditele în valută, o bombă cu ceas
În ultimul deceniu, persoanele fizice, dar şi companiile din Europade Est au îngroşat rândurile datornicilor în valută, pe fonduldobânzilor scăzute oferite la astfel de împrumuturi comparativ cucele în monedă locală. Criza a demonstrat că pariul făcut deest-europeni a fost unul extrem de prost gândit, având în vedere cămonedele locale au început să se deprecieze puternic, iarest-europenii s-au trezit cu rate la bancă mult mai mari decâtşi-ar fi permis să acopere. În Ungaria situaţia stă cel mai prost,având în vedere că două treimi din împrumuturi erau denominate învalută la nivelul trimestrului unu. Moneda care a creat cele maimari probleme a fost francul elveţian, care în ultima perioadă acunoscut o apreciere extrem de pronunţată. În Ungaria, 34% dincreditele totale în valută sunt denominate în franci, în timp ce înPolonia 20% dintre acestea sunt în monedă elveţiană. În ţări precumRomânia, Lituania sau Estonia, s-a preferat dolarul american saueuro pentru împrumuturile în valută.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
