Business Internaţional

Europa de Est rămâne un loc de joacă periculos pentru băncile austriece

Europa de Est rămâne un loc de joacă periculos pentru băncile austriece
28.06.2010, 23:33 18

Creditorii austrieci, care au devenit unele dintre cele maiprofitabile instituţii de creditare de pe continent după ce s-auextins la est de Dunăre la începutul anilor '90, reflectă înprezent problemele economice pe care Europa de Est le întâmpină, pemăsură ce încearcă să îşi revină din recesiune, mai scriecotidianul american.

O parte din creditele pe care băncile austriece le-au acordatţărilor din această regiune se transformă în continuare în activetoxice, chiar dacă într-un ritm mai moderat decât o făceau în urmăcu câteva luni. Profiturile rămân şi ele mici, şi chiar şi băncilecu o situaţie ceva mai sănătoasă, aşa cum sunt Erste sauRaiffeisen, s-ar putea confrunta în următorii ani cu incertitudinişi creştere anemică.

Contextul în care operează acum băncile austriece este vizibilmai favorabil decât era în 2009, când Europa de Vest se confruntacu un declin financiar cauzat de datoriile excesive în valută, careau devenit aproape imposibil de rambursat odată ce monedele din Estau cunoscut o depreciere puternică. Unii analişti au spus cărecesiunea de anul trecut ar fi putut "rivaliza", din punctul devedere al dimensiunii, cu criza financiară ce a lovit Asia lafinalul anilor '90. Dezastrul financiar a fost evitat numai după ceFondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană au pus la punctpachete de ajutor pentru Ungaria, România şi Letonia, iar băncilestrăine au promis să nu se retragă de pe aceste pieţe.

Riscurile rămân în continuare ridicate

Însă, aşa cum a avertizat banca centrală austriacă la sfârşitulsăptămânii trecute, multe bănci îşi datorează creştereaprofiturilor în anul 2010 sprijinului venit din partea bănciicentrale şi rezultatelor din tranzacţii, şi nu îmbunătăţiriiportofoliului de credite.

"Riscurile în regiune vor rămâne ridicate, având în vedere cămăsurile internaţionale de sprijinire ar putea fi retrase", aavertizat banca centrală austriacă.

"Încă vor mai fi veşti proaste pentru sectorul bancar din Europade Est", a spus Marie Diron, analist pentru firma de consultanţăErnst & Young. Acest lucru înseamnă "veşti proaste şi pentruEuropa de Vest, întrucât băncile, în special cele austriece, au oexpunere mare pe Europa de Est", a adăugat Diron.

Poveste de succes la timpul trecut

Expansiunea băncilor austriece către estul continentului a fostuna dintre cele mai reprezentative poveşti de succes din perioadapostcomunistă. Viena a devenit astfel un adevărat centru financiarpentru regiune.

Economiile estice au oferit la acea vreme rate de creşteresuperioare celor din Vest. Pieţele bancare din fostele statecomuniste erau ospitaliere, pline de clienţi care nu mai avuseserăacces la credite până atunci şi care erau dornici să-şi cumperemaşini şi locuinţe.

Astăzi, grupul Erste deţine cele mai mari bănci din Cehia,Slovacia şi România. Pe de altă parte, Raiffeisen a fost un pionierîn aducerea serviciilor moderne pe pieţe mai riscante, aşa cum suntSerbia, Kosovo şi Albania.

În 2009, profitul băncilor austriece în Europa de Est practics-a înjumătăţit, până la 1,8 mld. euro, potrivit băncii centrale aAustriei. Creditorii austrieci au fost nevoiţi să dublezeprovizioanele, până la 11 mld. euro. Majoritatea problemelor auescaladat pe fondul creditării excesive în euro şi francielveţieni.

"Spargerea fenomenului de tip bubble în sectorul creditării vadura câţiva ani. Nu există o cale mai puţin dureroasă", potrivitlui Diron.

Cele mai mari trei bănci austriece - Bank Austria, Erste şiRaiffeisen -, prezente şi în România de altfel, sunt încăprofitabile, dar au fost nevoite să pună deoparte sume mai mari debani pentru a acoperi împrumuturile neperformante.

Raiffeisen International, spre exemplu, anunţa la finalulprimului trimestru al anului că 10% dintre creditele pe care le-aacordat sunt neperformante.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO