Estimările, bazate pe o analiză aprobată de board-ul executiv al FMI de la Washington, au fost primite cu reacţii violente din partea Băncii Centrale Europene (BCE) şi a guvernelor din zona euro, care spun că acestea nu sunt complete şi induc în eroare.
Analiza FMI, parte a proiectului Raportului privind Stabilitatea Financiară Globală care va fi prezentat înainte de reuniunea anuală FMI - Banca Mondială de la sfârşitul lunii septembrie, foloseşte preţurile CDS-urilor (credit default swap - costul asigurării datoriilor) pentru a estima valoarea de piaţă a obligaţiunilor suverane ale Irlandei, Greciei Portugaliei, Italiei, Spaniei şi Belgiei. Primele trei state primesc ajutoare financiare de la FMI.
FT atrage atenţia că analiza FMI ar putea fi revizuită. Doi oficiali europeni au declarat însă că una dintre estimările FMI arată că evaluarea obligaţiunilor suverane în funcţie de evoluţia de pe piaţă ar reduce baza de capital a băncilor europene cu 200 de miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta o scădere de 10-12%.
Estimările FMI stârnesc critici dure în zona euro
BCE şi guvernele zonei euro au criticat aceste estimări. Ministrul spaniol de finanţe Elena Salgado a declarat pentru FT că FMI greşeşte luând în considerare numai pierderile eventuale fără a lua în calcul portofoliile de obligaţiuni germane, a căror valoare a crescut pe pieţele secundare.
"Imaginea dată de FMI este distorsionată. Ei văd doar partea goală a paharului. Este a doua oară când se întâmplă aşa ceva", spune Salgado, făcând referire la un studiu al FMI din octombrie 2009 care arăta că băncile din zona euro au luat în calcul pierderi eventuale de doar 347 miliarde de dolari cauzate de criza financiară. FMI estima aceste pierderi la 814 miliarde de dolari.
Ulterior, instituţia a revizuit prognoza cu un sfert din cea iniţială.
Salgado a atras atenţia că testele de stres efectuate la nivelul sistemului bancar din Uniunea Europeană reprezintă un indicator mai bun al vulnerabilităţii băncilor.
Sursele FT spun că analiştii FMI nu au pretenţia ca estimările lor să fie considerate un indiciu imbatabil. Ele apreciază însă că analiza sugerează puternic că băncile europene au nevoie de mai mult capital, aşa cum a indicat recent Lagarde.
Un oficial din zona euro intervievat de publicaţia britanică a declarat că analiza FMI se bazează pe date neconsolidate privind expunerile băncilor obţinute de la banca reglementelor Internaţionale, care nu iau în considerare pierderile din tranzacţionare raportate la valoarea de pe piaţă a activelor înregistrate între sfârşitul anului 2009 şi vara acestui an.
Germania şi Franţa resping ipotezele FMI
Băncile germane au criticat analiza FMI, susţinând că nu există argumente care să sprijine estimările instituţiei financiare internaţionale, notează Reuters.
"Nu înţelegem cum a ajuns FMI la această concluzie. Rapoartele financiare nu sprijină ipoteza unei astfel de situaţii la băncile germane", se arată într-un comunicat al VOEB, o asociaţie bancară care reprezintă mai multe instituţii de credit cu probleme din Germania, precum WestLB şi HSH Nordbank.
Şeful asociaţiei bancare germane BdB Michael Kemmer a asigurat, la rândul său, că băncile din Germania sunt bine capitalizate, adăugând că opinia FMI privind o nevoie de capital în sistemul financiar european nu reflectă situaţia reală.
"Nu văd cum au apărut noi riscuri. Chiar şi înainte de testele europene de stres, băncile şi-au consolidat capitalul", spune acesta. BdB reprezintă printre altele cele mai mari bănci germane - Deutsche Bank şi Commerzbank.
Autoritatea de reglementare a sectorului bancar german a arătat de asemenea că nu este nevoie de capital suplimentar în sistem.
Săptămâna aceasta ministrul francez al economiei Francois Baroin a asigurat la rândul lui că sectorul bancar francez nu prezintă "motive de îngrijorare", scrie Le Figaro. Declaraţiile lui concordă cu cele ale guvernatorului Băncii Franţei Christian Noyer şi ale preşedintelui celei mai influente uniuni patrolane franceze Medef.
"Ori a fost greşit informată de personalul său de la FMI, ceea ce reprezintă o posibilitate, ori nu a avut în minte băncile franceze", a spus Noyer, făcând referire la Lagarde.
Comisia Europeană a anunţat la începutul săptămânii că nu este nevoie de recapitalizarea băncilor peste nivelurile convenite după testele de stres din acest an. Testele sunt criticate însă că nu au luat în calcul o eventuală scădere puternică a valorii datoriilor de stat.
Opt bănci europene au picat testele de stres în iulie, autorităţile europene cerându-le să-şi consolideze capitalul cu un total de 2,5 miliarde euro.
Marţi, consiliul IASB, care stabileşte standardele internaţionale de raportare financiară IFRS, a arătat că instituţiile financiare din Europa ar fi trebuit să adopte o abordare mai agresivă în privinţa evaluării pierderilor cauzate de portofoliile de obligaţiuni de stat elene.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
