Moneda celei mai îndatorate ţări din estul UE s-a apreciat de la începutul anului cu aproximativ 9,5% în faţa euro şi cu 5,5% în raport dolarul.
Declinul de anul trecut al forintului a adus pentru economia ungară riscul creşterii excesive a datoriei în moneda locală. Pentru a recâştiga încrederea pieţelor, guvernul s-a orientat către un ajutor financiar de la FMI. Negocierile au fost condiţionate însă de modificarea unei legi despre care Uniunea Europeană şi FMI spun că reduce independenţa băncii naţionale ungare.
Guvernul ungar a înaintat parlamentului săptămâna trecută câteva modificări la legea băncii naţionale. Aceste amendamente ar putea încheia blocajul discuţiilor pe tema finanţării de 19 mld. dolari pe care guvernul de la Budapesta o solicită din partea FMI.
Un alt factor care a contribuit la întărirea forintului a fost faptul că miniştrii de finanţe ai UE au decis să renunţe la suspendarea unor fonduri de coeziune de aproape o jumătate de miliard de euro destinate Ungariei. Fondurile aferente anului viitor au fost suspendate după ce autorităţile de la Budapesta au refuzat să se conformeze recomandărilor UE în privinţa măsurilor de luat pentru a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB. Ungaria se află sub procedură de deficit excesiv încă din 2004, însă CE consideră că de atunci şi până recent Budapesta nu a făcut nimic pentru a corecta situaţia.
Ungaria a fost primul membru al UE care a primit ajutor financiar extern, în 2008, după colapsul băncii americane Lehman Brothers. Actualul premier Viktor Orban a refuzat un nou pachet de finanţare externă când a venit la putere, în 2010, după care a naţionalizat fonduri de pensii private în valoare totală de 13 mld. dolari, pentru a satisface cerinţele bugetare ale UE şi a reduce datoria publică. Consiliul miniştrilor de finanţe din UE a considerat măsura luată de Orban izolată şi irepetabilă, ceea ce a contribuit la suspendarea aplicate fondurilor de coeziune.
Recent însă consiliul UE pentru afaceri economice şi financiare a concluzionat că Ungaria a luat măsurile necesare pentru a-şi reduce deficitul bugetar până la 2,5% din PIB anul acesta şi 2,7% în 2013. De asemenea, comisia anticipează că datoria publică va scădea până la 78,5% din PIB în 2012, trendul descendent continuând şi în 2013. Modificarea de prognoză vine după ce Ungaria a implementat noi impozite cum ar fi taxa pe tranzacţiile financiare, taxa pe traficul de telefonie şi taxa Robin Hood, care e plătită de companiile de utilităţi.
Datoria Ungariei ar fi fost redusă şi mai mult dacă nu existau "atacuri" externe
În încercarea de a câştiga încrederea investitorilor, guvernul şi-a prezentat proiectul de buget pentru anul viitor cu trei luni mai devreme decât o făcea de obicei. Astfel, instituţiile publice au mai mult timp pentru a-şi plănui propriile bugete. Ministrul ungar al economiei Gyorgy Matolcsy a declarat în faţa parlamentarilor că guvernul avea în plan o reducere mult mai mare a datoriei publice, însă ţintele au fost coborâte din cauza unor atacuri financiare asupra ţării, potrivit portfolio.hu.
Demnitarul a subliniat că atacurile financiare au fost determinate de faptul că Ungaria rezolvă problema deficitului nu prin măsuri de austeritate ci prin "măsuri care lovesc interesele", iar decizia de suspendare a fondurilor de coeziune fusese efectul guvernării din perioada 2002-2010, şi nu al celei din perioada 2010-2012.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
