La puţin timp după ce agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a retrogradat nouă ţări europene, printre care şi Franţa, Parisul şi Berlinul au schiţat un plan care vizează introducerea de măsuri pentru coordonare fiscală pentru companii la nivel european, adoptarea unei taxe pe tranzacţiile financiare şi realocarea fondurilor europene în ţările care se confruntă cu dificultăţi către proiecte care vizează crearea de noi locuri de muncă.
Odată cu valul masiv de retrogradări, S&P a atras atenţia că măsurile de austeritate şi tăierile de costuri nu sunt calea singură către ieşirea din recesiune. În aceste condiţii, Germania şi Franţa s-au aliat din nou elaborând acest proiect de relansare a economiei, care poartă titlul "Calea către ieşirea din recesiune - accelerarea creşterii acum".
Setul de propuneri, văzut de jurnaliştii Euobserver, ar putea fi prezentat la summitul UE de la sfârşitul acestei luni, dar şi la următorul sumit de la începutul lunii martie, dedicat relansării economice.
Printre propuneri figurează impunerea unei taxe pe tranzacţii financiare, proiect "de suflet" al preşedintelui francez Nicolas Sarkozy. Taxa are rolul de a "întări arhitectura pieţelor financiare". Printre cei care se opun acestei măsuri figurează Marea Britanie, Suedia şi Danemarca, ţări care consideră că măsura este ineficientă în absenţa unei prevederi cu efect la nivel mondial care să împiedice firmele să migreze în paradisuri fiscale.
Şi mai controversate printre liderii europeni sunt măsurile propuse în privinţa coordonării fiscale, dar şi cele ce propun convergenţă în privinţa "taxelor din mediul corporativ".
Franţa şi Germania intenţionează totodată să accelereze adoptarea de prevederi la nivelul UE în domeniul fiscalităţii în sectorul energetic, dar şi adoptarea "unei baze comune pentru fiscalitate corporativă consolidată".
Aceasta din urmă vizează introducerea unei formule comune de impozit pe profit pentru companiile multinaţionale.
Franţa şi Germania propun de asemenea redirecţionarea a 25% din fondurile europene pentru dezvoltare regională necheltuite până în prezent către un fond special "pentru creştere economică şi competitivitate". Planul vizează numai statele care se află în mari dificultăţi economice sau care sunt deja în programe de bailout. Fondurile speciale nu se vor afla sub controlul autorităţilor naţionale, ci ar urma să fie administrate de Comisia Europeană "în parteneriat cu Banca Europeană pentru Investiţii". Proiectele finanţate din acest fonduri vor avea "ţinte clare" care pot fi implementate în acest an, precum acordarea de împrumuturi către IMM-uri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
